, scrutine, s.n. Mod de alegere a deputaților, a senatorilor etc. ♦ Totalitatea operațiunilor pe care le implică exercitarea dreptului de vot. – Din fr. scrutin.
n. livr. 1) Totalitate a operațiilor electorale. 2) Mod de organizare a alegerilor. /<fr. scrutin
s.n. Votare, alegere făcută cu bile sau cu buletine care se introduc într-o urnă; constatarea rezultatului unei astfel de alegeri. ♢ A despuia scrutinul = a deschide urna și a număra voturile. ♦ Totalitatea voturilor exprimate, depuse în urnă. [< fr. scrutin, cf. lat. scrutinium].
s. n. 1. mod de alegere pentru organele de stat prin buletine care se introduc într-o urnă. ♢ ansamblul operațiilor. 2. mod de adoptare, prin vot, a hotărârilor la conferințele internaționale sau la sesiunile organizațiilor internaționale. (< fr. scrutin)