Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția rădea definiție dex
rădea
găsește rime pentru
rădea
Cuvinte apropiate:
badea
,
cădea
,
gradea
,
grădea
,
iradea
,
madea
,
radă
,
rade
,
radia
,
ragea
,
randea
,
răcea
,
răgea
,
râcea
,
râde
,
rândea
,
rodea
,
sadea
,
șădea
,
vadea
RÁDE,
rad
,
vb. III.
1.
Tranz. și refl. A(-și)
tăia
cu
briciul
sau cu
mașina
de
ras
părul
,
barba
sau
mustățile
de la
rădăcină
; a (se)
bărbieri
. ♢ Exp. (Tranz.; fam.;
definitie
/ironic">
ir
.)
A
rade
pe cineva
fără
săpun
= a
critica
aspru
pe cineva. (Fam.)
Să-mi
razi
(sau
să-mi
radeți
)
mustața
,
se
spune
pentru
a
arăta
că
ești
foarte
sigur
de
cele
ce
afirmi
. ♦ Tranz. A
curăța
părul
de pe
pielea
unui
animal
sau
solzii
de pe un
pește
.
2.
Tranz. A
răzui
, a
înlătura
un
strat
subțire
de
deasupra
unui
lucru
. ♦ A
șterge
, a
îndepărta
, a
elimina
(cu
guma
, cu un
briceag
, cu
lama
etc.) ceva
scris
. ♦ A da pe
răzătoare
pentru
a
mărunți
.
3.
Tranz. Fig. A
distruge
, a
nimici
, a
șterge
de pe
fața
pământului
. ♢ Expr. (Fam.)
A
rade
cuiva o
palmă
= a da cuiva o
palmă
. [Perf. s.
răsei
,
part
.
ras
] – Lat.
radere
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia rădea
RÁDE
vb.
1.
a (se)
bărbieri
.
(Și-a ~
mustața
.)
2.
v.
răzui
.
3.
v.
distruge
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia rădea
RÁDE
vb. v.
reteza
,
tăia
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia rădea
ráde
vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl.
rad
,
1 pl.
rádem
,
perf. s. 1 sg.
răséi
,
1 pl.
ráserăm
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
rádă
;
part
.
ras
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia rădea
A RÁDE rad
tranz.
1)
(
păr
,
barbă
,
mustați
)
A
tăia
de la
rădăcină
,
înlăturând
complet
(cu
briciul
sau cu
mașina
de
bărbierit
); a
bărbieri
. 2)
(
persoane
)
A
lipsi
de
păr
cu
ajutorul
briciului
. ♢
~ (pe cineva)
fără
săpun
a
critica
foarte
aspru
.
~ o
mamă
de
bătaie
a
bate
zdravăn
.
~ o
palmă
a da o
palmă
(cu
putere
). 3)
(
animale
sacrificate
)
A
curăța
de
elementele
necomestibile
(
păr
,
solzi
,
murdărie
etc.). 4)
(unele
straturi
subțiri
)
A
despărți
de unde este
prins
(cu o
unealtă
tăioasă
). 5)
(
legume
)
A
curăța
de
coajă
. 6) A da prin
răzătoare
; a
răzui
. 7)
fig.
A
face
să nu mai
existe
; a
șterge
(de pe
fața
pământului
); a
distruge
; a
prăpădi
; a
nimici
. 8)
fig. (
persoane
, de
obicei
la
jocul
de
cărți
)
A
face
să
piardă
toți
banii
. 9)
rar
(
despre
păsări
în
zbor
,
proiectile
lansate
etc
.) A
atinge
ușor
la
suprafață
(
apa
,
pământul
). /<lat.
radere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia rădea
ráde (rád, rás),
vb. –
1.
A
răzui
. –
2.
A
șterge
, a
îndepărta
un
strat
, a
elimina
. –
3.
A se
bărbieri
. –
4.
A
tăia
, a
bara
cu o
linie
. –
5.
A
smulge
, a
extirpa
, a
suprima
. –
6.
A
despuia
pe cineva de
bani
. –
7.
A
condamna
pe cineva. –
8.
A
respinge
, a trînti la un
examen
. –
9.
(Cu pron
o
) A o
șterge
, a-și
lua
tălpășița
. –
10.
(Refl.) A
minți
, a
exagera
. – Mr.
(a)
rad
(
ere
).
Lat.
radĕre
(Pușcariu 1422; REW 6987), cf. prov.
raire
,
v. fr.
rere,
cat.
raure,
sp.
raer.
Este
dubletul
lui
radia
,
vb. (a
anula
, a
suprima
), din fr.
radier
,
cf.
radier
,
s.n. (
gumă
de
șters
), din germ.
Radier
(gummi)
. Cf.
raz
și der.
sale
.
Sensul
9, care s-a
încercat
să fie
explicat
prin
intermediul
țig. (cf.
art
.
următor
), are un
semantism
normal
, cf.
a o
tunde
, a o
șterge
.
Pentru
semantismul
sensului
10, cf.
bărbier
„
frizer
și
mincinos
”. – Cf.
raz
.
Der.
ras
,
adj. (
șters
,
bărbierit
; adv., a
ras
);
răsătură
,
s.f. (
bărbierit
;
răzuire
;
răzătură
);
neras
,
adj. (
nebărbierit
);
răsură
,
s.f. (
răzătură
;
răsătură
de
aluat
și pîine
făcută
cu ea;
cocoloși
de brînză care se
formează
în
zer
;
dureri
de
naștere
; înv.,
contribuție
suplimentară
din care se
plăteau
slujbele
publice
,
reprezenta
în 1783 35
procente
din
impozitul
de
bază
),
poate
direct
din lat.
rasūra
(Pușcariu 1449; REW 7081), cf. fr.
rasure,
sp.
rasura
;
răsunoi
,
s.n. (
Banat
, Trans.,
aluat
ras
de pe
vas
).
Răsură
,
s.f. (
măceș
,
Rosa
canina
)
trebuie
să fie cuvînt
identic
cu cel
anterior
,
dar
nu din
cauza
mîncărimii
produse
de
fructul
său (Tiktin), ci
poate
pentru
că
crește
la
marginea
pădurilor
sau pe
lîngă
ziduri
(după Scriban, din lat.
rǒsŭla
„
trandafir
”).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia rădea
ráde
interj. –
Afară
,
pleacă
! Țig.
rad
-
,
imperativ
rade
(
Graur
183; Juilland 172),
favorizat
de
contaminarea
cu
a o
rade
„a
fugi
”. Cuvînt de
argou
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia rădea
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK