s.n. Procedeu folosit în pictură, care constă în descompunerea petei de culoare în puncte și liniuțe de culori pure, ca un mozaic, din al căror amestec optic rezultă tonul dorit; școală de pictură modernă care folosește acest procedeu. [Scris și: (după fr.) pointilism] – Din fr. pointillisme.
s. n. (sil. poan-)
n. Procedeu în pictură constând în descompunerea petei de culoare în puncte și liniuțe. /<fr. pointillisme
s.n. Școală de pictură modernă, a cărei tehnică se reduce la un mozaic de puncte; divizionism. V. neoimpresionism. [Pron. poan-, scris și pointilism. / < fr. pointillisme].