, peregrinaje, s.n. (Înv..) 1. Pelerinaj. 2. Peregrinare. [Var.: (înv.) peregrinágiu s.n.] – Peregrin + suf. -aj. Cf. it. pellegrinaggio.
s. n. (sil. -gri-), pl. peregrináje
n. rel. Călătorie făcută de credincioși într-un loc considerat sfânt; hagialâc; pelerinaj. /peregrin + suf. ~aj
s.n. 1. (Liv.) Pelerinaj. 2. Peregrinare. [Cf. it. pellegrinaggio].
s. n. peregrinare. (după it. pellegrinagio)