obositori, -oare, adj. Care obosește, care provoacă oboseală; ostenitor, istovitor; p. ext. plictisitor. – Obosi + suf. -tor.
adj. v. extenuant.
adj. m., pl. obositóri; f. sg. și pl. obositoáre
Care obosește; care prezintă dificultăți; anevoios; ostenitor. Călătorie ~oare. /a obosi + suf. ~tor