s.f. 1. Pierdere a cunoștinței; leșin. 2. Lipsă de bun-simț: purtare a celui nesimțit2 (1). 3. Indiferență, răceală; lipsă de sensibilitate. – Ne- + simțire.
s. 1. insensibilitate, nesensibilitate, (înv.) nesimțibilitate. (~ la injecții.) 2. v. leșin.
s. f., g.-d. art. nesimțírii
f. 1) Lipsă de bun-simț; nerușinare. 2) Stare de inconștiență; pierdere a cunoștinței; leșin. ♢ A cădea în ~ a-și pierde cunoștința; a leșina. /ne- + simțire