interdependenți, -te, adj. Care este (strâns) legat sau condiționat de alt lucru, fenomen sau proces cu care se află în dependență reciprocă. – Din fr. interdépendant.
adj. m. dependent
Care depinde unul de altul; în stare de dependență reciprocă. /<fr. interdépendant
adj. (Despre fenomene) În stare de dependență reciprocă. [Cf. fr. interdépendant].
adj. în stare de dependență reciprocă. (< fr. interdépendant)
s.f. Legătură și condiționare reciprocă între lucruri, fenomene, procese etc. ♦ Categorie a dialecticii care desemnează totalitatea formelor de legătură dintre obiectele și fenomenele naturii, ale societății și ale gândirii. – Din fr. interdépendance.
s. (FILOZ.) legătură universală.
s. f., g.-d. art. interdependénței
f. Dependență reciprocă (dintre diferite fenomene sau obiecte); corelație; corespondență. [G.-D. interdependenței] /<fr. interdépendance
s.f. Legătură și condiționare reciprocă între fenomene, acțiuni etc. [Cf. fr. interdépendance].
s. f. legătură și condiționare reciprocă între sisteme, fenomene, procese etc.; intercondiționare. (< fr. interdépendance)