forjori, s.m. Muncitor care lucrează la forjă (1); p. gener. fierar. – Din fr. forgeur.
s. m., pl. forjóri
m. Muncitor specializat în operații de forjare. /forjă + suf. ~or
s.m. Muncitor care lucrează la forjă; forjar. [< forjă + -or].
s. m. muncitor care lucrează la forjă. (< fr. forgeur)