flagranți, -te, adj. Care sare în ochi; izbitor, evident. ♢ Flagrant delict = infracțiune descoperită în momentul savârșirii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat. – Din fr. flagrant.
(~ți, ~te) 1) Care a avut loc în prezența unui martor ocular; comis sub ochii celui care constată. În flagrant delict. 2) Care este incontestabil; imposibil a fi negat din cauza evidenței sale. Contradicție ~tă. /<fr. flagrant, lat. fragrans, ~ntis
adj. Evident, izbitor, incontestabil. ♢ Flagrant delict = delict descoperit în momentul făptuirii lui sau înainte ca efectele lui să fi trecut. [< fr. flagrant].