Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția fenomenologii definiție dex
fenomenologii
găsește rime pentru
fenomenologii
Cuvinte apropiate:
fenomenologic
,
fenomenologie
FENOMENOLÓG
,
fenomenologi
, s.m.
Filozof
adept
al
fenomenologiei
. – Din fr.
phénoménologue
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia fenomenologii
fenomenológ
s. m., pl.
fenomenológi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia fenomenologii
FENOMENOLÓG, -Ă
s.m. și f.
Filozof
idealist
adept
al
fenomenologiei
. [< fr.
phénoménologue
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia fenomenologii
FENOMENOLÓG, -Ă
s. m. f.
adept
al
fenomenologiei
. (< fr.
phénoménologue
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia fenomenologii
FENOMENOLOGÍE
s.f.
1.
Curent
în
filozofie
care își
propune
să
studieze
fenomenele
conștiinței
prin
prisma
orientării
și a
conținutului
lor
,
făcând
abstracție
de
omul
real
, de
activitatea
lui
psihică
concretă
și de
mediul
social
.
2.
(La Hegel)
Teorie
filozofică
în care se
afirmă
primatul
conștiinței
asupra
existenței
și se
încearcă
în
mod
rațional
descrierea
procesului
dezvoltării
conștiinței
.
3.
Studiu
descriptiv
al unui
ansamblu
de
fenomene
,
așa
cum
se
manifestă
ele
în
timp
și
spațiu
. – Din fr.
phénoménologie
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia fenomenologii
fenomenologíe
s. f.,
art
.
fenomenología
,
g.-d.
fenomenologíi,
art
.
fenomenologíei
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia fenomenologii
FENOMENOLOGÍE
f.
Ramură
a
filozofiei
idealiste
, care se
ocupă
cu
studiul
fenomenelor
ca
esență
de
ordin
spiritual
,
nelegate
de
lumea
materială
. [
Art
.
fenomenologia
; G.-D.
fenomenologiei
;
Sil
.
-gi-e
] /<fr.
phénoménologie
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia fenomenologii
FENOMENOLOGÍE
s.f.
Studiu
descriptiv
al unui
ansamblu
de
fenomene
,
astfel
cum
se
manifestă
ele
în
timp
și
spațiu
. ♦
Termen
în
filozofia
lui Hegel care
denumește
teoria
despre
dezvoltarea
conștiinței
umane
,
înțeleasă
ca
formă
a
autodezvoltării
„
spiritului
absolut
”. ♦
Curent
filozofic
idealist
contemporan
,
întemeiat
de
gânditorul
german
Edmund Husserl (1859-1938), care
reduce
„
obiectul
” la „
fenomen
”,
considerat
ca
esență
de
ordin
spiritual
și ca
dat
ultim
și
nemijlocit
al
conștiinței
,
independent
de
existența
obiectivă
și de
experiența
senzorială
. [
Gen
.
-
iei
. / < fr.
phénoménologie
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia fenomenologii
FENOMENOLOGÍE
s. f.
1.
studiu
descriptiv
al unui
ansamblu
de
fenomene
,
așa
cum
se
manifestă
ele
în
timp
și
spațiu
. 2. (la Hegel)
descrierea
istoriei
spirituale
a
conștiinței
, care se
ridică
de la
certitudinea
senzorială
la „
știința
absolută
”. 3.
curent
filozofic
idealist
,
întemeiat
de E. Husserl, care
reduce
„
obiectul
” la „
fenomen
”,
considerat
ca
esență
de
ordin
spiritual
și ca
dat
ultim
și
nemijlocit
al
conștiinței
,
independent
de
existența
obiectivă
și de
experiența
senzorială
. (< fr.
phénoménologie
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia fenomenologii
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK