defectări, s.f. Acțiunea de a (se) defecta și rezultatul ei. – V. defecta.
s. 1. dereglare, (livr.) disfuncție, disfuncționalitate. (~ apărută într-o instalație.) 2. v. defecțiune.
s. f., g.-d. art. defectării; pl. defectări
s.f. Acțiunea de a (se) defecta și rezultatul ei; defect. [< defecta].