Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția conciliatii definiție dex
conciliatii
găsește rime pentru
conciliatii
CONCILÍA,
conciliez
. vb. I. Tranz. A pune de
acord
, a
împăca
, a
înlătura
divergențele
,
contradicțiile
dintre
două
sau mai
multe
păreri
,
idei
,
doctrine
etc. ♦ (
Jur
.) A
încerca
aplanarea
sau
evitarea
unui
litigiu
prin
împăcarea
părților
. [Pr.:
-li-a
] – Din fr.
concilier
, lat.
conciliare
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia conciliatii
CONCILIÁ
vb. v.
împăca
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia conciliatii
conciliá
vb. (
sil
.
-li-a
), ind. prez. 1 sg.
conciliéz
,
3 sg. și pl.
conciliáză
,
1 pl.
conciliém
(
sil
.
-li-em
); conj. prez. 3 sg. și pl.
conciliéze
;
ger
.
conciliínd
(
sil
.
-li-ind
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia conciliatii
A CONCILI//Á ~éz
tranz.
1)
(
opinii
,
interese
etc.)
A
face
să
devină
compatibil
,
înlăturând
contradicțiile
; a pune în
armonie
,
făcând
abstracție
de
divergențele
existente
. 2)
jur
. (
persoane
)
A
împăca
,
aplanând
un
litigiu
. [
Sil
.
-ci-li-a
] /<fr.
concilier
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia conciliatii
CONCILIÁ
vb. I. tr.
A
soluționa
un
diferend
pe
cale
amicală
; a pune de
acord
, a
împăca
. [Pron.
-li-a
, p.i. 3,6
-iază
,
ger
.
-iind
. / < lat., it.
conciliare
, cf. fr.
concilier
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia conciliatii
CONCILIÁ
vb. tr.
1. a
soluționa
un
diferend
pe
cale
amicală
; a pune de
acord
. 2. (
jur
.) a
încerca
aplanarea
sau
evitarea
unui
litigiu
prin
împăcarea
părților
. (<fr.
concilier
, lat.
conciliare
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia conciliatii
CONCILIÁȚIE,
conciliații
, s.f.
Conciliere
,
împăcare
. ♦
Procedură
de
împăcare
, în
dreptul
internațional
,
având
ca
scop
înlăturarea
conflictelor
. [Pr.:
-li-a-
] – Din fr.
conciliation
, lat.
conciliatio
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia conciliatii
CONCILIÁȚIE
s. v.
împăcare
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia conciliatii
conciliáție
s. f. (
sil
.
-li-a-ți-e
),
art
.
conciliáția
(
sil
.
-ți-a
), g.-d.
art
.
conciliáției
;
pl.
conciliáții,
art
.
conciliáțiile
(
sil
.
-ți-i-
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia conciliatii
CONCILIÁȚI//E ~i
f. (în
dreptul
internațional
)
Procedură
de
împăcare
a
părților
adverse
urmărind
înlăturarea
conflictelor
;
conciliere
. [
Art
.
conciliația
; G.-D.
conciliației
;
Sil
.
-ți-e
] /<fr.
conciliation
, lat.
conciliato, ~onis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia conciliatii
CONCILIÁȚIE
s.f.
1.
Împăcare
;
conciliere
;
procedură
de
împăcare
, în
dreptul
internațional
,
urmărind
înlăturarea
conflictelor
.
2.
(
Lit
.
)
Figură
retorică
în care se
folosește
un
argument
„
ostil
”
pentru
propria
cauză
. [Pron.
-li-a-
,
gen
.
-
iei
, var.
conciliațiune
s.f. / < fr.
conciliation
, cf. lat.
conciliatio
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia conciliatii
CONCILIÁȚIE
s. f.
1.
conciliere
. ♢
procedură
, în
dreptul
internațional
,
urmărind
înlăturarea
conflictelor
. 2.
figură
retorică
în care se
folosește
un
argument
„
ostil
”
pentru
propria
cauză
. (<fr.
conciliation
, lat.
conciliatio
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia conciliatii
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK