Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția comandate definiție dex
comandate
găsește rime pentru
comandate
Cuvinte apropiate:
comandare
,
comandat
,
comăndare
,
comândare
,
comândat
COMANDÁT
,
-
Ă
,
comandați
,
-te
, adj.
1.
(
Despre
mișcări
,
acțiuni
)
Executat
printr-o
comandă
(
3
).
2.
(
Despre
camerele
unei
locuințe
) Care
comunică
între
ele
; (
despre
apartamente
) cu
camere
care
comunică
între
ele
. – V.
comanda
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia comandate
comandát
adj. m., pl.
comandáți
;
f. sg.
comandátă
,
pl.
comandáte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia comandate
COMANDÁT, -Ă
adj.
(
despre
camerele
unei
locuințe
) care
comunică
între
ele
; (
despre
apartamente
) cu
astfel
de
camere
. (
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia comandate
COMÂNDÁ
,
comấnd
, vb. I. Tranz. (Înv.) A
face
comândul
; a
îngriji
de
cele
necesare
pentru
comând
. – Lat.
commandare
(=
commendare
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia comandate
COMÂNDÁ
vb. v.
pomeni
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia comandate
COMÂNDÁ
vb. v.
jertfi
,
sacrifica
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia comandate
comândá
vb., ind. prez. 1 sg.
comând
,
3 sg. și pl.
comândă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia comandate
A COMÂND//Á ~éz
tranz. pop.
A da în
calitate
de
comând
. /<lat.
commandare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia comandate
comîndá (-d, -át),
vb. –
1.
(Înv.) A
sacrifica
. –
2.
(Înv. și Mold.) A se
îngriji
de
sufletul
unui
mort
, a se
ocupa
de înmormîntare, de
slujbe
și
pomeni
, a
face
tot ce se
cuvine
pentru
odihna
sa. –
3.
A da
ultimele
dispoziții
cu
privire
la
propria
înmormîntare și la
pomeni
. – Var.
cumînda
. Lat.
commendãre
,
popular
commandãre
(Hasdeu 2171; Pușcariu 440; REW 2048;
Candrea
-
Dens
., 386;
DAR
; Pușcariu,
Lr.,
336); cf.
dubletul
comanda
și
pentru
sensul
special
, sp.
manda
. – Der.
comîndare
, s.f. (înv.,
sacrificiu
;
pomană
;
slujbă
de înmormîntare);
comînd
, s.n. (înv.,
sacrificiu
;
pomană
;
obiectele
necesare
pentru
înmormîntare, ca de
pildă
straie
,
monede
, pe care
țăranii
bătrîni
obișnuiesc
să
le
păstreze
pentru
propria
lor
înmormîntare;
masă
care se
face
după înmormîntare
pentru
odihna
sufletului
unui
mort
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia comandate
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK