Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția bunăvoința definiție dex
bunăvoința
găsește rime pentru
bunăvoința
Cuvinte apropiate:
bunăvoință
BUNĂVOÍNȚĂ
s.f.
1.
Purtare
sau
atitudine
binevoitoare
față
de cineva;
îngăduință
.
2.
Tragere
de
inimă
;
râvnă
,
zel
,
sârg
. [
Gen
.-
dat
.:
bunăvoinței
] –
Bună
+
voință
(după lat.
benevolentia
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia bunăvoința
BUNĂVOÍNȚĂ
s.
1.
afecțiune
,
cordialitate
,
prietenie
, (livr.)
afabilitate
, (fig.)
căldură
.
(N-
am
simțit
~ lui
obișnuită
.)
2.
amabilitate
,
atenție
,
prietenie
,
solicitudine
.
(Ne-a
arătat
multă
~.)
3.
v.
serviabilitate
.
4.
v.
amabilitate
.
5.
îngăduință
,
înțelegere
,
mărinimie
,
milă
, (înv. și pop.)
milostenie
, (înv.)
priință
, (
turcism
înv.)
musaadea
.
(Cu ~ lui.)
6.
râvnă
,
silință
,
sârg
,
zel
, (înv.)
proeresis
.
(
Arăta
destulă
~,
dar
nu
putea
realiza
mai
nimic
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia bunăvoința
bunăvoínță
s. f.,
art
.
bunăvoínța,
g.-d.
art
.
bunăvoínței
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia bunăvoința
BUNĂVOÍNȚĂ
f.
1)
Atitudine
binevoitoare
(
față
de cineva);
dispoziție
favorabilă
;
îngăduință
. 2)
rar
Străduință
deosebită
;
râvnă
;
zel
. [G.-D.
bunăvoinței
] /
bună
+
voință
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia bunăvoința
bunăvoínță
(
atitudine
binevoitoare
) s. f.,
art
.
bunăvoínța
, g.-d.
art
.
bunăvoínței
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia bunăvoința
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK