, autotrofi, -e, adj. (Despre organisme vegetale) Care este capabil să transforme substanțele anorganice în elemente organice necesare hranei. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotrophe.
(despre plante și unele bacterii) Care își produce singur substanțele de care are nevoie. [Sil. a-u-to-trof] /<fr. autotrophe
adj. (Biol.; despre organisme) Care își produce singur substanțele de care are nevoie. [Pron. a-u-, pl. -fi, -fe. / < fr. autotrophe, cf. gr. autos – însuși, trophe – hrană].
adj. (despre organisme vegetale) care își produce singur substanțele nutritive necesare. (< fr. autotrophe)
s.f. Mod de hrănire specific organismelor autotrofe. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotrophie.
s. f. (sil. a-u-to-tro-), art. autotrofía, g.-d. autotrofíi, art. autotrofíei
f. Mod de nutriție al organismelor autotrofe. /<fr. autotrophie
s.f. Mod de hrănire al organismelor autotrofe. [< fr. autotrophie].
s. f. mod de hrănire a organismelor autotrofe. (< fr. autotrophie)