, atestări, s.f. Acțiunea de a atesta și rezultatul ei. – V. atesta.
s. 1. v. confirmare. 2. v. dovadă.
s. f., g.-d. art. atestării; pl. atestări
s.f. Acțiunea de a atesta și rezultatul ei; mărturie, dovadă. ♦ Prezență a unui cuvânt într-un text scris, mărturie a existenței sale în limbă. [<atesta].