Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția amuțit definiție dex
amuțit
găsește rime pentru
amuțit
Cuvinte apropiate:
amețit
,
amușit
,
amuțat
,
amuți
,
amuțit
,
asmuțit
amuțít, -ă,
amuțíți
, -te adj.
Care a
devenit
mut
;
fig.
tăcut
,
liniștit
. – V.
amuți
.
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM
|
definitia amuțit
AMUȚÍ
,
amuțesc
, vb.
IV
. Intranz. A
pierde
facultatea
de a
vorbi
; a
deveni
mut
. ♦ Fig. A
înceta
de a
vorbi
; a
tăcea
; a se
potoli
, a se
liniști
, a
înceta
. – Lat.
*ammutire
(<
mutus
„
mut
”).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia amuțit
AMUȚÍ
,
amuțesc
, vb.
IV
. Intranz. A
pierde
facultatea
de a
vorbi
; a
deveni
mut
. ♦ Fig. A
înceta
de a
vorbi
; a
tăcea
; a se
potoli
, a se
liniști
, a
înceta
. – Lat.
*ammutire
(<
mutus
„
mut
”).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia amuțit
AMUȚÍ
vb.
1.
v.
muți
.
2.
v.
înceta
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia amuțit
AMUȚÍ
vb.
1.
v.
muți
.
2.
v.
înceta
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia amuțit
A amuți
≠ a se
auzi
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia amuțit
A amuți
≠ a se
auzi
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia amuțit
amuțí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
amuțésc
,
imperf. 3 sg.
amuțeá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
amuțeáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia amuțit
amuțí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
amuțésc
,
imperf. 3 sg.
amuțeá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
amuțeáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia amuțit
A AMUȚ//Í ~ésc
intranz.
1) A
pierde
facultatea
de a
vorbi
; a
deveni
mut
.
~ de
frică
.
2)
fig.
A
înceta
de a se
manifesta
; a
tăcea
.
Vocile
~
esc
. /<lat.
ammutire
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia amuțit
A AMUȚ//Í ~ésc
intranz.
1) A
pierde
facultatea
de a
vorbi
; a
deveni
mut
.
~ de
frică
.
2)
fig.
A
înceta
de a se
manifesta
; a
tăcea
.
Vocile
~
esc
. /<lat.
ammutire
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia amuțit
amuțí (-țésc, -ít),
vb. – A
deveni
mut
. – Mr.
amuțăscu
. Lat. *
ammutῑre
(Pușcariu 86;
Candrea
-
Dens
., 1191;
DAR
), cf. it.
ammutire
. Cf.
mut
.
– Der.
amuțeală
, s.f. (
amuțire
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia amuțit
amuțí (-țésc, -ít),
vb. – A
deveni
mut
. – Mr.
amuțăscu
. Lat. *
ammutῑre
(Pușcariu 86;
Candrea
-
Dens
., 1191;
DAR
), cf. it.
ammutire
. Cf.
mut
.
– Der.
amuțeală
, s.f. (
amuțire
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia amuțit
AMUȚÍ
,
amuțesc
, vb.
IV
. Intranz. ~ [Var.:
muțí
vb.
IV
] – Lat.
*ammutire
(<
mutus
„
mut
”).
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM
|
definitia amuțit
AMUȚÍ
,
amuțesc
, vb.
IV
. Intranz. ~ [Var.:
muțí
vb.
IV
] – Lat.
*ammutire
(<
mutus
„
mut
”).
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM
|
definitia amuțit
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK