, afumați, -te, adj. 1. (Despre alimente) Care a fost expus la fum în scopul conservării. 2. Înegrit de fum. 3. (Despre mâncăruri) Cu gust neplăcut de fum. 4. Fig. (Fam.) Amețit, turmentat; beat. – V. afuma.
adj. v. amețit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.
afumați, -te adj. beat; amețit
1. Com. în jud. Dolj; 3,720 loc. (1991); Stație de c.f. 2. Com. în sectorul Agricol Ilfov; 6.411 loc. (1991). Biserică (1696), ctitoria lui Constantin Cantacuzino.