, ablefarii, s.f. Malformație congenitală caracterizată prin absența parțială sau totală a pleoapelor. – Din fr. ablépharie.
s. f. (sil. -ble-), art. ablefaría, g.-d. art. ablefaríei; pl. ablefaríi, art. ablefaríile
f. med. Anomalie congenitală constând în lipsa totală sau parțială a pleoapelor. [Sil. a-ble-] /<fr. ablépharie
s.f. (Med.) Anomalie congenitală, caracterizată prin lipsa parțială sau totală a pleoapelor. [Gen. -iei. / < fr. ablépharie, cf. gr. ablepharos – fără pleoape].
s. f. lipsa congenitală a pleoapelor. (< fr. ablépharie)