înlesniri, s.f. Acțiunea de a înlesni și rezultatul ei; facilitare, ușurare. ♢ Loc. adv. Cu înlesnire = lesne, ușor. ♦ Ajutorare, ajutor. – V. înlesni.
s. 1. v. ușurare. 2. facilitate, v. ușurință. 3. (mai ales la pl.) facilitate, ușurare. (S-a bucurat de unele ~ de plată.) 4. v. avantaj.
s. f., g.-d. art. înlesnírii; pl. înlesníri