îngená (îngén, îngenát),
vb. – A slăbi, a domoli, a reduce viteza. Origine necunoscută. După Bogrea, Dacor., III, 723, din lat. *ingenuāre „a îngenunchia”, explicație incertă din punct de vedere semantic și fonetic (cf. DAR). Cuvînt rar, în Olt. și Munt.