Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția binele definiție dex
binele
găsește rime pentru
binele
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
binelea
,
binețe
,
sinele
Cuvinte apropiate:
binelea
,
binețe
,
sinele
BÍNE
adv., s.n. sg.
I.
Adv.
1.
În
mod
prielnic
, în
mod
favorabil
,
avantajos
,
util
. ♢ Expr.
A(-i)
prinde
(cuiva)
bine
(un
lucru
, o
învățătură
, o
întâmplare
) = a-i fi de
folos
, a-i fi
prielnic
.
A(-i)
veni
cuiva
bine
(să...)
= a(-i)
veni
cuiva la
îndemână
; a fi
avantajat
de o
situație
prielnică
. ♢ (În
formule
de
salut
)
Bine
ai
(sau
ați
)
venit
(
sănătos
,
sănătoși
)!
♢ (
Referitor
la
sănătate
)
A se
simți
bine
. A(-i)
face
(cuiva)
bine
(
mâncarea
,
băutura
,
plimbarea
etc.).
A
dormi
(sau
a se
odihni
etc.)
bine
.
(Ce), nu ți-e
bine
?
=
a)
(ce), nu
ești
sănătos
? ai o
slăbiciune
fizică
?;
b)
(ce),
ești
nebun
? nu
ești
în toate
mințile
?
2.
În
concordanță
cu
regulile
eticii
sociale
, în
mod
cuviincios
,
cum
se
cere
,
cuminte
.
Să te
porți
bine
cu
oricine
.
♦ Expr. (Fam. și
ir
.)
Bine
ți-a
făcut
!
=
așa
trebuia
,
așa
se
cuvenea
să-și
facă
(
pentru
purtarea
ta
urâtă
,
condamnabilă
)! ♦ În
concordanță
cu
regulile
sau
canoanele
esteticii
;
agreabil
,
frumos
,
minunat
.
Cântă
și
dansează
bine
. Cu
rochia
asta iți
șade
bine
.
♢
Bărbat
sau
femeie
bine
făcut
(
ă
)
=
bărbat
sau
femeie
chipeș
(
ă
). ♦ În
concordanță
cu
adevărul
, cu
corectitudinea
;
clar
,
precis
,
exact
.
Vezi
bine
că
așa
stau
lucrurile
. Să
știu
bine
că
mor
, și nu
mă
las
până nu-mi
aflu
dreptatea
!
♢
De-a binelea
= de-
adevărat
, cu
adevărat
. ♦ (
Având
valoarea
unei
afirmații
)
Bine
,
am
să
procedez
cum
vrei
tu
!
♢ Expr.
(Că)
bine
zici
= (că)
zici
așa
cum
trebuie
.
Ei
bine
...
= după
cum
spuneam
... ♦ Cu
grijă
, cu
atenție
.
Uită
-te
bine
și
învață
.
3.
Deplin
, în
întregime
,
complet
.
E
cherchelit
bine
.
♦ (La
comparativ
)
Mult
.
A
fost
plecat
doi
ani
și mai
bine
.
♦
Mult
și
prielnic
.
A
plouat
bine
. A
mâncat
și a
băut
bine
.
II.
S.n. sg.
1.
Ceea ce este
util
,
favorabil
,
prielnic
, ceea ce
aduce
un
folos
cuiva. ♢
Om
de
bine
=
om
care
acționează
în
folosul
, în
sprijinul
, care
ajută
pe cei din
jurul
său. ♢ Expr.
A
face
(cuiva un
mare
)
bine
sau
a
face
(cuiva)
bine
(cu ceva) = a
ajuta
(pe cineva) la
nevoie
.
Să-ți
(sau
să vă) fie de
bine
!
=
a)
să-ți (sau să vă) fie de (sau cu)
folos
!;
b)
(
ir
.) se
spune
cuiva care a
procedat
(
greșit
)
împotriva
sfaturilor
primite.
A
vorbi
(pe cineva)
de
bine
= a
lăuda
(pe cineva).
2.
Ceea ce
corespunde
cu
morala
, ceea ce este
recomandabil
din
punct
de
vedere
etic
. ♢ Expr.
A
lua
(pe cineva)
cu binele
= a
proceda
cu
blândețe
, cu
înțelegere
, cu
bunăvoință
față
de cineva
supărat
,
irascibil
sau
îndârjit
.
3.
(Fil.; art.)
Obiectul
moralei
ca
știință
.
4.
(
Adjectival
;
despre
oameni
)
Armonios
dezvoltat
,
plăcut
la
vedere
. – Lat.
bene
(în
sensul
II 3
,
calc
după gr.
Agathos,
germ.
das Gut).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia binele
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK