Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția pantece definiție dex
pantece
găsește rime pentru
pantece
PẤNTECE,
pântece,
s.n.
1.
Parte
a
corpului
, la
om
și la
animale
,
situată
între
torace
și
bazin
,
formată
dintr-o
cavitate
în care se
află
stomacul
,
intestinele
,
organele
de
reproducere
etc.;
abdomen
,
burtă
,
foale
,
vintre
. ♢ Expr.
Parcă
are
oase
în pântece,
se
spune
despre
cineva care se
apleacă
foarte
greu
.
A fi cu
pântecele
la
gură
= a fi
însărcinată
.
2.
Stomac
. ♢ Expr.
Cu
pântecele
lipit
de
coaste
=
foarte
flămând
sau
foarte
slab
.
A se
închina
pântecului
= a fi
peste
măsură
de
lacom
, a
trăi
numai
pentru
mâncare
.
3.
Uter
. ♢
Loc
. adv.
Din
pântecele
mamei
=
înainte
de a se
naște
. ♢ Expr.
A
lua
(sau
a avea, a
purta
) în pântece
= a
rămâne
sau a fi
însărcinată
.
A
trăi
(sau
a fi, a se
simți
) ca în
pântecele
mamei
= a se
simți
foarte
bine
și în
siguranță
.
4.
Fig.
Partea
dinăuntru
a unui
obiect
, a unei
încăperi
etc.;
interior
,
adâncime
.
5.
Fig.
Partea
bombată
,
ieșită
în
afară
, a unor
obiecte
;
interiorul
acestor
părți
. [Var.:
pấntec
s.n.] – Lat.
pantex, -ticis.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia pantece
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK