vălărí (-résc, -ít),
vb. –
Obicei folcloric din Munt. și Mold., mai
mult sau mai
puțin asemănător cu
iordănit. Probabil de la
val „
talaz”; pentru semantism, cf. fr.
ondoyer „a
boteza în
pericol de
moarte”, de la
onde „
val”. Totuși, der. nu este
clară,
căci obiceiul insuficient
studiat, nu pare să se bazeze totdeauna pe
stropire. Legătura cu
alb.
vëljamëri „fraternitate” (Scriban) este improbabilă.