șúbred (-dă),
adj. – Fragil, debil,
delicat, friabil.
Poate din lat.
hýbrĭdus ‹ gr. ύβρίδος, cu
ș ‹
ex-; pentru schimbarea
și ›
șu-, cf.
șuera; la relația semantică „hibrid” = „degenerat” este normală, cf.
bastard. Oricum, terminația
-ed nu
poate fi decît lat. -
idus, care nu a
fost productivă în
rom., cf.
lînced, muced, rînced. – Der. din sl.
šuplĭ „debil”, cu suf.
-ed (Cihac, II, 395; Loewe 40; Weigand,
Jb, XVI, 78) nu pare posibilă. – Der.
șubrezi vb. (a
slăbi);
șubrezeală (var.
șubrez(en)ie), s.f. (fragilitate, debilitate).