ráde (rád, rás),
vb. –
1. A răzui. –
2. A
șterge, a îndepărta un
strat, a elimina. –
3. A se
bărbieri. –
4. A
tăia, a
bara cu o
linie. –
5. A
smulge, a extirpa, a suprima. –
6. A
despuia pe cineva de
bani. –
7. A
condamna pe cineva. –
8. A
respinge, a trînti la un examen. –
9. (Cu pron
o) A o
șterge, a-și
lua tălpășița. –
10. (Refl.) A
minți, a exagera. – Mr.
(a)rad(ere). Lat.
radĕre (Pușcariu 1422; REW 6987), cf. prov.
raire, v. fr.
rere, cat.
raure, sp.
raer. Este dubletul lui
radia, vb. (a anula, a suprima), din fr.
radier, cf.
radier, s.n. (
gumă de
șters), din germ.
Radier(gummi). Cf.
raz și der. sale. Sensul 9, care s-a încercat să fie explicat prin intermediul țig. (cf. art. următor), are un semantism normal, cf.
a o tunde, a o șterge. Pentru semantismul sensului 10, cf.
bărbier „frizer și mincinos”. – Cf.
raz. Der.
ras, adj. (
șters, bărbierit; adv., a ras);
răsătură, s.f. (bărbierit; răzuire; răzătură);
neras, adj. (nebărbierit);
răsură, s.f. (răzătură; răsătură de
aluat și pîine făcută cu ea; cocoloși de brînză care se formează în
zer; dureri de
naștere; înv., contribuție suplimentară din care se
plăteau slujbele
publice, reprezenta în 1783 35 procente din impozitul de
bază),
poate direct din lat.
rasūra (Pușcariu 1449; REW 7081), cf. fr.
rasure, sp.
rasura;
răsunoi, s.n. (
Banat, Trans.,
aluat ras de pe
vas).
Răsură, s.f. (
măceș, Rosa canina) trebuie să fie cuvînt identic cu cel anterior,
dar nu din
cauza mîncărimii
produse de
fructul său (Tiktin), ci
poate pentru că
crește la
marginea pădurilor sau pe
lîngă ziduri (după Scriban, din lat.
rǒsŭla „
trandafir”).