preféct (prefécți),
s.m. – Guvernator, inspector. Lat.
praefectus,
sec. XIX.
Nume introdus,
împreună cu funcția, de Alexandru Cuza, în 24
ianuarie 1859. – Der.
prefectură, s.f.;
prefectoral, adj.;
subprefect, s.m.;
subprefectură, s.f., toate. din fr.