păstrá (păstréz, păstrát),
vb. –
1. A ține, a se îngriji de ... –
2. A conserva, a reține. –
3. A rezerva, a depozita. – Mr.
spăstrescu, spăstrire, megl.
păstrés, păstriri. Ngr. παστρεύω „a curăța”, din πάστρα „curățenie” (Meyer 3231; Tiktin), cf.
alb.
pastroń „a curăța” (Philippide, II, 726). Semantismul nu este
clar;
poate trebuie să fie admisă o confuzie a lui παστρεύω „a curăța” cu παστώνω „a
săra, a conserva”. Der. din lat. *
parsitare (REW 6255) nu pare posibilă, cf. Rosetti, I, 161. Der.
păstru, s.n. (conservare; economisire);
păstrător, adj. (care
păstrează). Bg.
pastrja „a
păstra”,
pastrenije „conservare”
par să provină din
rom. (Candrea,
Elemente, 408; Capidan,
Raporturile, 233).