lăún (-ni),
s.m. –
Plantă, Myriophyllum verticillatum. Origine obscură. Pare cuvînt înrudit cu vb.
la „a
spăla” (după Bogrea,
Dacor., II, 667, prin intermediul unui lat. *
lavōnem „spălătorie”; mai
curînd cu
ajutorul suf. expresiv -
un, cf.
băuna, găunos etc.). Este
plantă care
crește în
ape stătătoare;
dar formarea cuvîntului e
puțin clară. – Der.
lăunos, adj, (
murdar);
Lăunele, s.f. pl. (rîu în Olt.), al
cărui nume este vizibil identic cu
cuvintele anterioare (după
Iordan,
Rum. Toponomastik, 141, cf.
DAR, din lat.
leonem).