epitáf (epitáfuri),
s.n. –
1. Inscripție funerară cuprinzînd elogiul defunctului. –
2. Bucată de
stofă brodată reprezentînd punerea în mormînt a lui Iisus, care acoperă un mormînt sau un
altar. – Var. (înv.) mr.
epitafiu. Ngr. ἐπιτάφιος.
Sec. XVIII (Gáldi 182).