bogáci (-ce),
s.n. –
Biscuit,
pesmet. – Var.
bogace, pogace, (Bucov.)
pohace. Mr.
bugace, megl.
pugace, istr.
pogace. Este cuvînt intrat probabil în
rom. pe
căi diferite, din it.
focaccia. Cf., pe de o
parte, tc.
boǵaça, ngr. μπογάτσα, și pe de altă
parte bg., sb.
pogača, mag.
pogácsa.