proptí (proptésc, proptít),
vb. –
1. A
sprijini, a
rezema. –
2. A pune, a fixa, a se
rezema. –
3. A
proteja, a favoriza. – Var. Mold.
propi, Trans.
împropti. Sl.
podŭprĕti (Tiktin; Candrea). – Der.
proptă, s.f. (
proptea;
sprijin, protecție; opoziție, rezistență);
proptea, s.f. (stîlp de
sprijin;
ajutor; protecție; pană,
piedică, frînă);
proptiș, s.n. (
barieră, stavilă);
proptiș, adv. (pieptiș);
proptitor, s.n. (
oiște).