portocál (portocáli),
s.m. – Naramz. – Mr.
purdicale, purtucală, megl.
purtucală. Ngr. πορτοϰάλλι (Tiktin; Ronzevalle 60; Gáldi 234), cf. tc., bg.
portokal, alb.
portokaljë, calabr.
portugallu. – Der.
portocală, s.f. (
naramză);
portocaliu, adj. (de culoarea
portocalei).