pom (pómi),
s.m. –
1. Arbore fructifer. –
2. Brad de
Crăciun. –
3. Creangă care la înmormîntările tradiționale reprezintă
arborele-vieții și trecerea pe
lumea cealaltă. – Mr., megl.
pom. Lat.
pōmus (Pușcariu 1349; Candrea-Dens., 1419; REW 6645), cf.
poamă. – Der.
pomet (var.
pomăt, mr.
pomet), s.n. (cantitate de
fructe;
livadă), care
poate reprezenta
direct lat.
pōmētum (Pușcariu 1350; Candrea-Dens., 1420; REW 6642), cf. it.
pometo;
împomat, adj. (plantat);
pomușel, s.m. (
mușchi, Bryum argenteum);
pomărit, s.n. (arboricultură). Der. neol.
pomicultor, s.m., din fr.
pomiculteur;
pomicultură, s.f. (arboricultură);
pomolog, s.m. (arboricultor);
pomologie, s.f. (arboricultură).