mánă (-ne),
s.f. –
1. Lichen comestibil. –
2. Beneficiu, profit. –
3. Abundență, productivitate. –
4. Secreție vîscoasă a unor
plante. –
5. Oidium (Perenospora viticola). – Mr.
mană. Ngr. μάννα (
sec. XVII), în
parte prin bg.
mana (Tiktin; Candrea). – Der.
mănos, adj. (fertil,
bogat; folositor, rentabil);
înmănoșa, vb. (Trans.,
rar, a fertiliza);
mănoșie, s.f. (abundență, fertilitate).