favoáre (-óruri),
s.n. –
Avantaj acordat cuiva, hatîr. – Var. (înv.)
favor. Fr.
faveur. După Sanzewitsch 203, prin intermediul
rus.
favor,
ipoteză care nu este necesară. – Der.
favorabil, adj.;
favorit, adj.;
favorit, s.m. (
barbă de o
parte și de alta a
obrazului; favorit);
favoriza, vb.;
favoritism, s.n., toate din fr. Cf.
defavoare, s.f.;
defavorabil, adj.