doméstic (doméstică),
adj. –
1. (Despre
animale) Care
trăiește pe
lîngă casă. –
2. Care este
legat de
casă. Lat.
domesticus (
sec. XIX). Este dublet neol. de la
dume(t)nic, adj. dispărut (
sec. XVII), și de la
dumes(t)nic, adj. (domestic; blînd, liniștit; Bucov., fertil), care pare a fi rezultat al unei încrucișări cu sl.
domaštinŭ (Cihac, II, 105; Pușcariu 556; Candrea-Dens., 522; REW 2732). – Der.
domestici, vb. (a îmblînzi), din fr.
domestiquer;
dumesnici, vb. (a îmblînzi);
dumes(t)nicie, s.f. (blîndețe);
nedumes(t)nicie, (încăpățînare; posomoreală).