áspru (áspră),
adj. –
1. Tare,
dur (în sens
propriu și figurat). –
2. (Adv.) Cu asprime. – Mr., megl.
aspru. Lat.
asper (Pușcariu 146; Candrea-Dens., 191; REW 768;
DAR); cf.
alb.
aspëre, it.
aspro, prov., cat.
aspre, fr.
âpre, sp.,
port.
áspero. Cf. dubletul următor. Der.
aspreală, s.f. (asprime, duritate);
aspri, vb. (a
face să
devină aspru);
asprime, s.f. (proprietatea de fi
aspru);
aspriu, adj. (
fără gust, insipid);
înăspri, vb. (a
face să
devină aspru, încordat).