Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția zapacit definiție dex
zapacit
găsește rime pentru
zapacit
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
căpăcit
,
zăpăci
,
zăpăcit
,
zăpăit
Cuvinte apropiate:
căpăcit
,
zăpăci
,
zăpăcit
,
zăpăit
ZĂPĂCÍ,
zăpăcesc
, vb.
IV
. Tranz. și refl.
1.
A-și
pierde
sau a
face
să-și
piardă
facultatea
de a
judeca
clar
; a (se)
tulbura
la
minte
, a (se)
năuci
, a (se)
buimăci
.
2.
(Fam.) A-și
pierde
sau a
face
să-și
piardă
cumpătul
, a (se)
fâstâci
, a (se)
încurca
. ♦ Tranz. A
strica
ordinea
, a
răvăși
, a
deranja
. –
Et
.
nec
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia zapacit
ZĂPĂCÍ
vb.
1.
v.
buimăci
.
2.
v.
dezorienta
.
3.
v.
tulbura
.
4.
v.
fâstâci
.
5.
v.
încurca
.
6.
v.
deranja
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia zapacit
A se zăpăci
≠ a se
dezmetici
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia zapacit
A zăpăci
≠ a
dezmetici
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia zapacit
zăpăcí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
zăpăcésc
,
imperf. 3 sg.
zăpăceá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
zăpăceáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia zapacit
A ZĂPĂC//Í ~ésc
tranz.
1) A
face
să se
zăpăcească
. 2)
(
lucruri
)
A
întoarce
pe o
parte
și pe alta,
împrăștiind
,
încâlcind
,
amestecând
(
pentru
a
găsi
ceva); a
răscoli
. /Orig.
nec
.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia zapacit
A SE ZĂPĂC//Í mă ~ésc
intranz.
1) A-și
pierde
facultatea
de a
judeca
normal
; a-și
ieși
din
minți
; a se
sminti
; a se
scrânti
; a se
zăluzi
; a se
țicni
; a
înnebuni
. 2) A
deveni
buimac
; a nu mai
ști
de
sine
; a se
năuci
; a se
buimăci
; a se
ului
; a se
pierde
. 3) A fi
cuprins
de un
sentiment
de
stinghereală
(
neștiind
cum
să
procedeze
în
situația
creată
); a se
fâstâci
; a se
încurca
. /Orig.
nec
.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia zapacit
ZĂPĂCÍ,
zăpăcesc
, vb.
IV
. ~ (
prob
. din sl.
zapačiti
= a
roti
, a
învârti
; sau onom.
zap
+ suf.
-ci
)
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia zapacit
zăpăcí (-césc, -ít),
vb. – A
năuci
, a
buimăci
, a
ameți
.
Origine
incertă
.
Poate
din sl.
zapačiti
„a
face
să se învîrtescă” (Densusianu,
GS,
IV
, 390), cf.
opăci
„a
buimăci
”, sb.
pačati se
„a se
amesteca
”; mai
probabil
este o
creație
expresivă
, cf.
zap
,
cu suf.
-ci.
Legătura
cu sl.
(
za
)dĕti
(Cihac, II, 468) sau cu bg.
zapacam
(Conev 101) este
improbabilă
. – Der.
zăpăceală
,
s.f. (
buimăceală
);
zăpăuc
(var.
zăbăuc
), adj. (
buimac
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia zapacit
zăpăcí
(a ~)
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
zăpăcésc
, imperf. 3 sg.
zăpăceá
; conj. prez. 3
să
zăpăceáscă
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia zapacit
ZĂPĂCÍT, -Ă,
zăpăciți
, -te
, adj. (
Adesea
substantivat
)
Tulburat
la
minte
;
buimăcit
,
năucit
,
fâstâcit
. ♦
Zvăpăiat
,
neastâmpărat
,
zvânturat
. – V.
zăpăci
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia zapacit
ZĂPĂCÍT
adj.
1.
v.
buimac
.
2.
v.
amețit
.
3.
v.
dezorientat
.
4.
aiurit
,
buimac
,
buimăcit
,
derutat
,
descumpănit
,
dezorientat
,
năuc
,
năucit
, (Olt.)
zăbăuc
, (Mold.)
zălud
, (fig.)
împrăștiat
.
(Nu
știe
cum
să
acționeze
, e
complet
~.)
5.
v.
tulburat
.
6.
v.
fâstâcit
.
7.
v.
smintit
.
8.
v.
zburdalnic
.
9.
v.
deranjat
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia zapacit
Zăpăcit
≠
dezmeticit
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia zapacit
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK