AFRICA DE SUD, Republica ~
,
stat în S
Africii; 1,22
mil.
km2; 33,75
mil.
loc. (1988; 68,2 la
sută negri; 18 la
sută albi; 10,5 la
sută metiși și 3,3 la
sută asiatici).
Limbi de stat:
afrikaans și
engleza.
Cap.:
Pretoria (reșed.
guvernului) și
Cape Town (reșed.
parlamentului).
Orașe pr.: Johannesburg, Soweto/Southwest Town, Durban, East London,
Port Elizabeth. Este
împărțit în
patru prov. (
Cape,
Natal, Orange, Transvaal) și nouă
teritorii autonome indigene.
Relief predominant de
podișuri străbătute de
lanțuri muntoase nu
prea înalte;
excepție M-
ții Scorpiei (Drakensberg) cu
alt.
max.: 3.657 m; în
lungul țărmului înguste cîmpii
litorale.
Climat tropical în N și
subtropical în
restul terit.,
moderat de
alt.; în NV (
deșertul Kalahari) și pe
litoralul vestic (
deșertul Namib)
ariditate accentuată.
Mari expl. de
aur (664,6 t. 1985,
locul I pe
glob),
diamante (10,2
mil.
carate, 1985), min. de
fier (29,84
mil. t. 1989),
mangan (1,5
mil. t. 1989,
locul 2 pe
glob),
nichel,
crom (1,05
mil. t., 1985,
locul 1 pe
glob),
bauxită,
cupru,
uraniu,
metale rare (
antimoniu,
platină,
titan). Expl.
carbonifere (173,6
mil. t., 1989) și
forestiere (4,5
mil.
ha de
pădure). Ind.
A. de S.,
diversificată,
produce energie electrică (156,74
miliarde kWh, 1989),
fontă,
oțel (9,1
mil. t., 1989) ,
material rulant,
autovehicule (
montaj, 368,4
mii buc., 1988),
tractoare,
echipament pentru centrale electrice,
mașini agricole,
nave maritime,
aparataj electrotehnic,
utilaj minier,
ciment (6,94
mil. t., 1989),
țesături de
lînă și
bumbac,
produse chimice, alim. (
conserve de
carne și de
pește,
lactate),
zahăr (2,26
mil. t., 1988), hîrtie și
celuloză etc.
Predomină creșterea ovinelor (29,8
mil.
capete, 1988),
bovinelor (11,8
mil.
capete, 1988),
caprinelor (5,84
mil.
capete, 1988),
porcinelor (1,5
mil.
capete, 1988), realizîndu-se o
producție ridicată de
carne,
lînă (92,4
mil. t., 1988) și
produse lactate.
Pescuit intens (628,7
mii t.
pește, 1986). Pe 10,8 la
sută din terit. se
cultivă porumb (6,9
mil. t., 1988), grîu (3,4
mil. t. 1988)
cartofi (956
mii t. 1988),
viță de
vie (1,4
mil. t.
struguri, 1988),
tutun,
citrice (620
mii t. 1988),
arahide (231
mii t. 1988),
banane,
ananas ș.a. C.f: 23,4
mii km2 (c. 5,5
mii km electrificați).
Căi rutiere: 184.520
km.
Moneda 1
rand = 100 cents.
Exportă aur,
cărbune,
produse siderurgice,
diamante,
metale neferoase,
utilaje și
mijloace de
transport ș.a. și
importă utilaje industriale și
mijloace de
transport,
produse chimice,
bunuri de
larg consum, prod. alim.
ș.a. –
Istoric.
Înainte de
colonizarea europeană, terit.
A. de S. a
fost populat de
boșimani, de
hotentoți,
iar apoi de polulația
bantu.
Colonizarea a
fost începută de olandezi: în 1652 s-a
întemeiat Colonia Capului (din 1806 în stăpînirea
Angliei). Prin
războaie împotriva cafrilor,
purtate în
sec. 18-19 de
buri și de
englezi,
aceștia și-au
lărgit considerabil posesiunile. În
deceniul 4 al
sec. 19
burii întemeiază republica Natal (
proclamată colonie engleză în 1843),
iar în
deceniul 6 al
sec. 19
republicile Transvaal și Orange,
ocupate de
Anglia în
urma războiului anglo-
bur (1899-1902). În 1910 se
creează Uniunea Sud-
Africană, ca
dominion britanic, prin
unirea Coloniei Capului,
republicilor Orange,
Natal și Transvaal, care
participă la
primul război mondial, de
partea Aliaților. În 1949,
guvernul Uniunii Sud-
Africane a
anexat Africa de Sud-Vest, pe care o
administrase pînă atunci sub un
mandat instituit de
Liga Națiunilor și mai tîrziu de O.N.U. În
anii postbelici,
autoritățile sud-
africane au
înăsprit regimul de
asuprire rasială, legiferînd
apartheid-ul. La 31 mai 1961
Uniunea Sud-
Africană s-a
proclamat republică sub
denumirea actuală și s-a
retras din
Commonwealth. Ca
urmare a
politicii de
apartheid și a
ignorării rezoluțiilor O.N.U.,
Adunarea Generală a hotărît în
nov. 1974 să
suspende participarea delegației autorităților sud-
africane la
lucrările sale.
Izolarea republicii A. de S. s-a
accentuat după
destrămarea sistemului colonial portughez (1975) și a
proclamării independenței Republicii Zimbabwe (1980).
Guvernul de la Pretoria a
lansat atacuri împotriva Angolei și a Mozambicului (1981),
apoi împotriva republicilor Zimbabwe, Botswana și Zambia (1986), pe ca
le-a
acuzat că
sprijină mișcarea SWAPO (
Angola) și
Congresul Național African.
Amploarea mișcărilor de
protest ale populației de
culoare a
determinat introducerea stării de
urgență pe
întreg teritoriul (12 iun. 1986).
Sprijinul larg acordat de
opinia publică internațională luptei împotriva apartheid-
ului a constrîns
guvernul să
facă un
șir de
concesii,
între care
eliberarea din
închisoare a lui Nelson Mandela,
lider al
Congresului Național African. În 1991 s-a
adoptat o
legislație prin care
apartheid-ul a
fost abandonat.
A. de S. este
republică prezidențială.
Activitatea legislativă este
exercitată de un
parlament bicameral ales exclusiv de
populația albă,
iar cea executivă de
președinte și de un
cabinet condus de
liderul partidului majoritar în
Camera Adunării.