Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția scutur definiție dex
scutur
găsește rime pentru
scutur
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
scutar
,
scuter
,
scutur
,
scutura
,
scutură
Cuvinte apropiate:
scutar
,
scuter
,
scutur
,
scutura
,
scutură
SCÚTUR
s.n. (
Rar
)
Faptul
de
a (se)
scutura
;
mișcare
care
provoacă
o
cădere
. – Din
scutura
(
derivat
regresiv
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia scutur
SCÚTUR
s. v.
adiere
,
boare
,
fior
,
friguri
,
frisoane
,
pală
,
scuturătură
,
suflare
,
suflu
,
tremur
,
tremurătură
,
tremurici
,
undă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia scutur
scútur
s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia scutur
SCÚTUR (1)
s.n.,
(2)
scuturi
, s.m.
1.
Faptul
de a (se)
scutura
;
mișcare
care
provoacă
o
cădere
.
2.
Tremurătură
,
fior
. –
Postverbal
al lui
scutura
.
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM
|
definitia scutur
SCUTURÁ,
scútur,
vb. I.
I.
1.
Tranz. A
clătina
, A
agita
sau (mai
rar
) a
lovi
un
obiect
pentru
a
face
să
cadă
ori să
iasă
ceva de pe (sau din) el. ♢ Expr. (Fam.)
A
scutura
(pe cineva)
de
bani
sau
a
scutura
buzunarele
(ori
punga
) cuiva
= a
lua
cuiva (prin
mijloace
necinstite
) toți
banii
, a
stoarce
(pe cineva) de
bani
. ♦ Refl. A se
curăța
de
praf
, de
noroi
, de
zăpadă
etc. ♦ Intranz. A
face
curățenie
, a
deretica
, a
șterge
praful
de pe
obiectele
din
casă
.
2.
Tranz. Fig. A
arunca
, a
lepăda
, a
îndepărta
ceva. ♦ Refl. A
scăpa
, a se
elibera
de ceva
supărător
,
nefast
.
3.
Refl. și tranz. A
rămâne
sau a
face
să
rămână
fără
frunze
,
petale
,
rod
; a
cădea
sau a
face
să
cadă
, a (se)
împrăștia
. ♦ Refl. A se
desprinde
și a
cădea
.
Se
scuturau
frunzele
.
II.
1.
Tranz. și intranz. A
mișca
cu
putere
încoace
și
încolo
, a
zgâlțâi
, a
hâțâna
, a
zdruncina
; a
agita
. ♢ Expr. (Tranz.)
A
scutura
mâna
cuiva
= a
strânge
(cu
putere
)
mâna
cuiva. ♦ Refl. A se
cutremura
din tot
corpul
.
♢
Expr. (Tranz.)
A-l
scutura
frigurile
= a avea un
acces
de
friguri
.
2.
Tranz. Fig. (Fam.) A
critica
sau a
certa
aspru
. – Lat.
*excutulare.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia scutur
SCUTURÁ
vb.
1.
v.
agita
.
2.
v.
cutremura
.
3.
v.
zgâlțâi
.
4.
a
clătina
, a
zgâlțâi
, a
zgudui
, (pop.) a
zgâlțâna
, (
reg
.) a
zbiciula
, a
zblendui
, a
zgâcina
, (Mold.) a
zbihui
.
(
Îl
~
zdravăn
ca să se
scoale
.)
5.
a se
cutremura
, a se
înfiora
, a
tremura
, a
tresări
.
(
Calul
se ~ din tot
corpul
.)
6.
v.
deretica
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia scutur
SCUTURÁ
vb. v.
admonesta
,
arunca
,
azvârli
,
certa
,
critica
,
dăscăli
,
debarasa
,
degaja
,
descotorosi
,
dezbăra
,
dezobișnui
,
dezvăța
,
dojeni
,
împrăștia
,
îndepărta
,
înlătura
,
lăsa
,
lepăda
,
moraliza
,
mustra
,
părui
,
presăra
,
răspândi
,
scăpa
,
semăna
,
zvârli
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia scutur
scuturá
vb., ind. prez. 1 sg.
scútur
, 3 sg. și pl.
scútură
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia scutur
A SCUTURÁ scútur 1.
tranz.
1) A
face
să se
scuture
. 2)
(
obiecte
sau
persoane
)
A
mișca
brusc
și
repetat
în
direcții
opuse
.
~ un
pom
.
♢
~ pe cineva de
bani
a-i
lua
cuiva
banii
.
~ (pe cineva)
frigurile
a avea un
acces
de
malarie
. 3)
pop. (
persoane
)
A
supune
unei
proceduri
neplăcute
(
critică
,
percheziție
,
control
vamal
etc.). 2.
intranz.
A
face
curățenie
(prin
casă
); a
deretica
. /<lat.
excutulare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia scutur
A SE SCUTURÁ mă scútur
intranz.
1)
(
despre
frunze
,
fructe
,
boabe
etc.).
A
cădea
pe
pământ
(desprinzându-se din
loc
). 2) A se
curăța
de ceva
supărător
.
~ de
praf
. 3)
fig.
A
reuși
să se eliberese de ceva care
incomodează
; a se
descotorosi
; a
scăpa
; a se
dezbăra
.
~ de
necazuri
. 4)
(
despre
ființe
)
A se
cutremura
din tot
corpul
. /<lat.
excutulare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia scutur
scuturá (-r, -at),
vb. –
1.
A
balansa
, a
zgudui
. –
2.
A
bate
un
copac
pentru
a-i
culege
fructele
. –
3.
A se zgîlțîi, a se
răvăși
. –
4.
A se
ciomăgi
, a se
snopi
în
bătaie
. –
5.
A
stoarce
de
bani
. –
6.
A
părăsi
, a se
descotorosi
de cineva. –
7.
A
curăța
interiorul
unei
case
. –
8.
(Refl.) A se
zdruncina
, a se
agita
. –
9.
(Refl.) A se
cutremura
, a se
înfiora
. –
10.
(Refl.) A-i
cădea
frunzele
sau
florile
. –
11.
(Refl.) A
respinge
, a
dezaproba
. – Mr.
scutur(are),
megl.
scutur(
ar
)i
. Lat.
*excŭtŭlāre
, în
loc
de
excŭtĕre
(Meyer,
Alb
.
St
.,
IV
, 115;
Candrea
,
Éléments
, 44; Pușcariu 1562; Tiktin; REW 3000), cf. it.
scotulare,
abruz.
(s)kutelá
, calabr.
(s)cotulare,
ca și
scoate
.
Der.
scutur,
s.n. (
agitare
,
cutremurătură
),
deverbal
literar
;
scuturătoare
,
s.f. (
măturică
de
praf
;
titirez
la
moară
;
scrumieră
);
scuturătură
,
s.f. (
faptul
de a
scutura
;
frunze
moarte
;
fructe
căzute
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia scutur
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK