Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția ridicare definiție dex
ridicare
găsește rime pentru
ridicare
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
aridicare
,
rădicare
,
ridicare
Cuvinte apropiate:
aridicare
,
rădicare
,
ridicare
RIDICÁRE,
ridicări
,
s.f.
Acțiunea
de
a (se)
ridica
și
rezultatul
ei;
ridicat
1
. – V.
ridica
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia ridicare
RIDICÁRE
s.
1.
ridicat
,
săltare
,
săltat
,
suire
,
suit
,
urcare
,
urcat
. (~
sacului
în
căruță
.)
2.
culegere
,
cules
,
ridicat
,
strângere
,
strâns
.
(~ unei
hârtii
de
jos
.)
3.
sculare
,
sculat
.
(~ de pe
scaun
.)
4.
v.
arestare
.
5.
v.
înălțare
.
6.
v.
cățărare
.
7.
v.
ascensiune
.
8.
înălțare
,
suire
,
suit
,
urcare
,
urcat
.
(~ în
văzduh
.)
9.
(
BIS
.)
înălțare
, (pop.)
ispas
, (înv.)
văznesenie
.
(~ la
cer
a lui
Isus
.)
10.
îndepărtare
,
înlăturare
,
ridicat
.
(~ unui
colț
din
văl
.)
11.
v.
suflecare
.
12.
v.
risipire
.
13.
v.
creștere
.
14.
v.
construire
.
15.
v.
încasare
.
16.
v.
însănătoșire
.
17.
v.
majorare
.
18.
creștere
,
mărire
,
suire
,
urcare
.
(~
tempera
-turii cuiva.)
19.
v.
înălțare
.
20.
avansare
,
înaintare
,
înălțare
, v.
promovare
.
21.
creștere
,
mărire
,
sporire
.
(~
nivelului
de
trai
.)
22.
(CONSTR.)
v.
releveu
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia ridicare
RIDICÁRE
s. v.
anulare
,
desființare
, dezvol-
tare
,
evoluție
,
funcție
,
grad
,
înaintare
,
mers
-
înainte
,
mutare
,
progres
, propă-
șire
,
rang
,
răscoală
,
răsculare
, răzme-riță,
răzvrătire
,
rebeliune
,
revoltă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia ridicare
Ridicare
≠
afundare
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia ridicare
ridicáre
s. f., g.-d.
art
.
ridicării
;
pl.
ridicări
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia ridicare
RIDICÁ,
ridíc
, vb. I.
I.
Tranz.
1.
A
lua
de
jos
și a
duce
în
sus
(
susținând
cu
forța
brațelor
, cu
spatele
etc.); a
sălta
. ♢ Expr.
A
ridica
mănușa
= a
primi
o
provocare
.
A
ridica
paharul
(sau
cupa
,
rar
,
un
toast
) = a
închina
în
cinstea
cuiva. ♦ A
duce
sau a
trage
în
sus
; a
înhăța
. ♦ A
desprinde
din
locul
în care a
fost
pus
sau
fixat
și a
trage
în
sus
. ♢ Expr.
A
ridica
armele
(
împotriva
cuiva) = a
porni
la
luptă
(
împotriva
cuiva); a
începe
un
război
.
A
ridica
ancora
= (
despre
vapoare
) a
părăsi
portul
, a
porni
în
larg
; (
despre
persoane
) a
pleca
, a
porni
pe
mare
.
2.
A
lua
de pe ceva; a
îndepărta
, a
înlătura
. ♢ Expr.
A
ridica
(cuiva)
o
piatră
de pe
inimă
= a
scăpa
(pe cineva) de o
grijă
apăsătoare
, a
liniști
pe cineva.
A-și
ridica
pălăria
= a-și
scoate
pălăria
în
semn
de
salut
, de
stimă
; a
saluta
.
A
ridica
masa
= a
strânge
masa
după ce s-a
terminat
de
mâncat
. (Refl.)
Întinde
-te
(sau
pune-te
)
masă
,
ridică
-te
masă
, se
spune
despre
cei ce
duc
o
viață
de
huzur
, de
petreceri
continue
. ♦ A
sumete
, a
sufleca
mânecile
sau
poalele
hainei
. ♦ Fig. A
suspenda
, a
face
să
înceteze
, a
desființa
, a
anula
; a
îndepărta
. ♢ Expr.
A
ridica
ședința
= a
declara
o
ședință
închisă
,
terminată
. ♦ Fig. A
lua
cuiva ceva, a
lipsi
pe cineva de ceva; a
răpi
, a
smulge
. ♢ Expr.
A
ridica
(cuiva)
viața
(sau
zilele
) = a
omorî
(pe cineva).
3.
A
lua
și a
duce
în
alt
loc
, a
muta
din
loc
. ♢ Expr.
A
ridica
stâna
= a
coborî
cu
turmele
și cu toate
uneltele
păstorești
,
toamna
, de la
munte
. ♦ Refl. (Înv.) A se
muta
. ♦ A
strânge
de pe
jos
, a
culege
. ♦ A
încasa
o
sumă
de
bani
. ♦ A
lua
pe cineva cu
forța
; a
aresta
.
4.
A
așeza
în
poziție
dreaptă
un
obiect
aplecat
sau
culcat
, a-l
readuce
în
poziție
verticală
.
5.
(În expr.)
A
ridica
un
plan
= a
determina
, prin
măsurători
de
distanțe
și
unghiuri
,
poziția
punctelor
dintr-o
regiune
și a
le
reprezenta
pe o
hartă
.
II. 1.
Refl. (
Despre
ființe
) A se
scula
de
jos
,
părăsind
poziția
de
așezat
sau de
culcat
. ♢ Expr.
A se
ridica
în
capul
oaselor
= a se
scula
și a
sta
așezat
sau în
picioare
pe
locul
unde mai
înainte
fusese
culcat
.
A se
ridica
în
scări
= a se
înălța
în
scările
șeii
. ♦ Tranz. A
susține
, a
ajuta
pe cineva să se
scoale
în
picioare
. ♢ Expr. (Înv.)
A
ridica
din
scaun
= a
lua
unui
domnitor
domnia
; a
detrona
. ♦ (
Despre
oameni
) A se
însănătoși
, a se pune pe
picioare
.
2.
Refl. (
Despre
construcții
înalte
,
copaci
etc.) A avea o
direcție
verticală
, a se
îndrepta
în
sus
, a se
înălța
.
3.
Tranz. A
mișca
, a
îndrepta
în
sus
brațele
,
mâinile
,
capul
,
sprâncenele
etc.; a da o
mișcare
verticală
, a
duce
mai
sus
. ♢ Expr.
A(-și)
ridica
ochii
(sau
privirea
) = a
îndrepta
privirea
, a se
uita
spre
cineva sau ceva care se
află
mai
sus
; a
privi
.
A(-și)
ridica
capul
=
a)
a se
arăta
dârz
,
plin
de
curaj
;
p. ext.
a se
răzvrăti
;
b)
a-și
reveni
dintr-o
situație
proastă
; a se
redresa
.
A-și
ridica
nasul
(
sus
sau
mai
sus
decât
se
cuvine
)
= a fi
încrezut
,
înfumurat
; a
deveni
obraznic
.
A
ridica
mâna
(sau
degetul
) = a
cere
cuvântul
.
A
ridica
mâna
(sau
mâinile
)
asupra
cuiva
= a
ataca
, a
lovi
(pe cineva).
A
ridica
mâinile
(
către
cineva) =
a)
a
cere
ajutor
;
b)
a se
preda
. (Intranz.)
A
ridica
(
mirat
,
surprins
) din
sprâncene
= a
face
ochii
mari
de
mirare
, de
surpriză
; a
privi
mirat
,
surprins
.
A
ridica
(sau
a da
)
din
umeri
= a-și
arăta
nedumerirea
sau
indiferența
față
de ceva sau de cineva. (Refl.)
A (i) se
ridica
părul
(
măciucă
)
= a se
speria
foarte
tare
.
4.
Refl. (
Despre
păsări
) A
porni
în
zbor
, a-și
lua
zborul
; a se
înălța
în
văzduh
. ♦ (
Despre
nori
,
fum
,
praf
etc.) A avea o
mișcare
ascendentă
, a se
îndrepta
în
sus
. ♦ (
Despre
aștri
;
p. ext.
despre
lumină
,
zori
etc.) A se
înălța
deasupra
orizontului
, a se
sui
pe
bolta
cerului
; a
răsări
, a se
ivi
. ♦ (
Despre
ceață
,
negură
etc.) A se
împrăștia
, a se
risipi
; a
dispărea
. ♦ (
Despre
obiecte
cufundate
într-un
lichid
) A
ieși
la
suprafață
.
5.
Refl. (
Despre
sunete
) A se
auzi
clar
și
puternic
; a se
răspândi
în
aer
; a
răsuna
. ♦ Tranz. A
face
să se
audă
, să
răsune
cu
putere
. ♢ Expr.
A
ridica
glasul
(sau
tonul
) = a
vorbi
tare
; cu
îndrăzneală
sau
protestând
împotriva
cuiva; a
striga
, a
țipa
;
p. ext.
a
protesta
.
6.
Tranz. și refl. A (se)
urca
, a (se)
sui
(
undeva
, pe ceva etc.).
7.
Refl. (
Despre
oameni
;
p. ext.
despre
popoare
,
țări
,
clase
sociale
etc.) A
protesta
vehement
; a
sta
împotrivă
, a se
opune
; a se
răzvrăti
, a se
răscula
, a
porni
la
luptă
. ♢ Expr. (Tranz.)
A-i
(sau
a-și
)
ridica
pe cineva în
cap
= a
proceda
astfel
încât
să
producă
nemulțumiri
, să-și
facă
mulți
dușmani
.
8.
Tranz. Fig. A pune în
mișcare
, a
face
să
pornească
o
mulțime
, o
colectivitate
etc.; a
mobiliza
, a
strânge
oameni
. ♢ Expr. (Înv.)
A
ridica
trupe
(sau
oaste
,
oștire
) = a
recruta
oaste
, a
înrola
soldați
pentru
a
porni
la
luptă
.
9.
Refl. A se
naște
, a se
isca
, a se
stârni
. ♦ A
apărea
, a se
arăta
.
10.
Tranz. Fig. (Livr.; înv.) A
scoate
în
evidență
, a
releva
.
III. 1.
Refl. și tranz. (
Despre
copii
;
p. ext.
despre
pui
de
animale
) A (se)
face
mare
, a
crește
. ♦ Fig. A (se)
dezvolta
, a (se)
forma
.
2.
Refl. și tranz. A (se)
face
mai
înalt
, a (se)
înălța
.
3.
Tranz. Fig. A
duce
, a
promova
la o
treaptă
superioară
, a
face
să
progreseze
valori
sociale
,
morale
etc.,
p. ext.
oameni
. ♢ Expr.
A
ridica
din
cenușă
(sau
din
ruine
) = a
reface
, a
reconstitui
.
A
ridica
moralul
(cuiva) = a
îmbărbăta
, a
întări
(pe cineva). ♦ A pune pe cineva pe o
treaptă
mai
înaltă
din
punctul
de
vedere
al
respectului
, al
aprecierii
; a
înălța
în
grad
, în
rang
. ♢ Expr.
A
ridica
(pe cineva)
în
slavă
(sau
în
slava
cerului
) = a
lăuda
foarte
tare
(pe cineva). (Înv.)
A
ridica
în
scaun
= a
face
domn
, a
înălța
pe
tronul
țării
. ♦ Refl. (
Despre
oameni
) A-și
face
o
situație
mai
bună
, a
progresa
. ♢ Expr.
A se
ridica
prin cineva
sau
a se
ridica
pe
umerii
cuiva
= a
ajunge
la o
situație
cu
ajutorul
cuiva.
4.
Tranz. A
mări
, a
spori
, a
face
să
crească
.
A
ridica
producția
. ♢ Expr.
A
ridica
prețul
= a
scumpi
marfa
. (
Mat
.)
A
ridica
un
număr
la o
putere
= a
înmulți
un
număr
cu el
însuși
de
atâtea
ori de
câte
ori
arată
exponentul
.
A
ridica
un
număr
la
pătrat
= a
înmulți
un
număr
cu el
însuși
.
A
ridica
la
cub
= a
înmulți
pătratul
unui
număr
cu
numărul
simplu
. ♦ Refl. A
atinge
o
anumită
valoare
, a
ajunge
la o
anumită
cantitate
,
sumă
etc.; a se
cifra
la...
5.
Tranz. A
construi
, a
clădi
locuințe
,
case
etc. ♦ Fig. A
făuri
, a
crea
, a
întemeia
.
6.
Tranz. A da
naștere
; a
pricinui
, a
cauza
, a
provoca
. ♢
Loc
. vb.
A
ridica
o
învinuire
(sau
o
acuzație
) = a
formula
o
acuzație
; a
învinui
, a
acuza
.
A
ridica
pretenții
= a
formula
o
pretenție
, a
pretinde
să i se
dea
ceva; a
revendica
.
A
ridica
o
obiecție
= a
obiecta
, a avea
rezerve
, a nu fi de
acord
. ♢ Expr.
A
ridica
o
problemă
(sau
o
chestiune
) = a
aduce
, a pune în
discuție
o
problemă
. [Var.: (înv.)
aridicá
,
(
reg
.)
rădicá
vb. I] – Lat.
eradicare
„a
dezrădăcina
”.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia ridicare
RIDICÁ
vb.
1.
a (se)
sălta
, a (se)
sui
, a (se)
urca
.
(~
sacul
în
căruță
;
îl
~ pe
genunchi
.)
2.
a
culege
, a
strânge
.
(A ~ o
hârtie
de
jos
.)
3.
a se
scula
.
(S-a ~ de la
masă
.)
4.
v.
arbora
.
5.
a (se)
scula
.
(Se ~ în
picioare
.)
6.
v.
întinde
.
7.
v.
zbârli
.
8.
a
înălța
, a
sălta
.
(A ~ din
umeri
.)
9.
v.
aresta
.
10.
v.
înălța
.
11.
v.
cățăra
.
12.
a (se)
înălța
, a (se)
sui
, a (se)
urca
.
(Se ~ în
înaltul
cerului
.)
13.
v.
stârni
.
14.
(
BIS
.)
a se
înălța
, (înv.) a se
văznesi
.
(S-a ~ la
cer
.)
15.
a
îndepărta
, a
înlătura
, a
lua
.
(A ~
colțul
vălului
.)
16.
v.
sufleca
.
17.
v.
risipi
.
18.
v.
răsări
.
19.
v.
crește
.
20.
v.
construi
.
21.
a se
înălța
, a
răsări
.
(S-a ~ un
nou
oraș
.)
22.
a
scoate
.
(~ un
pachet
de la
poștă
.)
23.
v.
încasa
.
24.
v.
răscula
.
25.
v.
însănătoși
.
26.
v.
extinde
.
27.
v.
înmulți
.
28.
v.
majora
.
29.
v.
cifra
.
30.
a
crește
, a se
mări
, a se
sui
, a se
urca
.
(I s-a ~
temperatura
.)
31.
a (se)
înălța
, a (se)
urca
.
(A ~
glasul
,
vocea
.)
32.
v.
promova
.
33.
a
crește
, a (se)
mări
, a
spori
.
(S-a ~
nivelul
de
trai
.)
34.
v.
provoca
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia ridicare
RIDICÁ
vb. v.
anula
,
cinsti
,
cânta
,
clătina
,
crește
,
cutremura
,
desființa
,
dezvolta
,
dârdâi
,
dudui
,
elogia
,
făli
,
fuduli
,
glorifica
,
grozăvi
,
infatua
,
împăuna
,
înălța
,
înfumura
,
îngâmfa
,
însufleți
,
învia
,
lăuda
,
mări
,
mândri
,
muta
,
omagia
,
preamări
,
preaslăvi
,
proslăvi
,
scula
,
semeți
,
slăvi
,
tremura
,
venera
,
zgudui
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia ridicare
A (se) ridica
≠ a (se)
așeza
, a (se)
înjosi
, a
cădea
, a
scădea
, a (se)
scufunda
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia ridicare
A ridica
≠ a
coborî
, a
dărâma
, a
pica
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia ridicare
ridicá
vb., ind. prez. 1 sg.
ridíc
,
3 sg. și pl.
ridícă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia ridicare
A RIDICÁ ridíc 1.
tranz.
1) A
lua
de
jos
.
~ o
greutate
. ♢
~
mănușa
a
accepta
o
provocare
.
~
paharul
(sau
cupa
) a
toasta
.
~
ancora
a
porni
în
largul
mării
. 2) A
trage
în
sus
pe
verticală
; a
înălța
.
~
cortina
. 3)
(
obiecte
care
acopera
ceva)
A
lua
,
dând
la o
parte
; a
scoate
,
înlăturând
.
~ capacu
l. ♢
A-și ~
pălăria
a-și
lua
pălăria
din
cap
pentru
a
saluta
. 4)
fig. (
pedepse
,
stări
de
asediu
etc.)
A
face
să ia
sfârșit
; a
suspenda
. ♢
~
ședința
a
declara
o
ședință
închisă
.
~ cuiva
viața
a
omorî
pe cineva. 5)
(
tabere
,
bivuacuri
,
cantonamente
etc.
) A
deplasa
de pe
locul
ocupat
. ♢
~
stâna
a
pleca
cu
turma
la
iernat
. 6) (
sume
de
bani
)
A
primi
în
numerar
. 7)
pop.
(
persoane
) A
exila
într-o
regiune
îndepărtată
; a
deporta
. 8) (
obiecte
aplecate
sau
culcate
)
A pune în
poziție
verticală
; a
așeza
să
stea
drept
.
~ un
stâlp
. 9)
(
persoane
)
A
ajuta
să se
scoale
.
~ un
copil
. 10)
(
colectivități
)
A
atrage
într-o
acțiune
de
interes
comun
; a
mobiliza
. 11)
(
clădiri
,
case
,
monumente
etc.)
A
făuri
prin
lucrări
de
construcție
; a
înălța
; a
dura
; a
clădi
; a
construi
; a
zidi
; a
edifica
. 12) A
face
să
apară
.
~
probleme
. 13) A
parcurge
de
jos
până
sus
; a
urca
; a
sui
.
~ un
deal
.
14) A
face
să
crească
cantitativ
și
calitativ
; a
urca
; a
sui
.
~
productivitatea
muncii
.
♢
~
prețul
a
scumpi
marfa
.
~ la
putere
a
înmulți
un
număr
cu el
însuși
de
atâtea
ori, de
câte
ori
arată
exponentul
.
~ la
pătrat
a
înmulți
un
număr
cu el
însuși
. 15) A
face
să se
ridice
. ♢
~ din
cenușă
(
sau
din
ruine
) a
reconstrui
ceea ce a
fost
distrus
.
~
moralul
a
încuraja
.
~ (pe cineva) în
slavă
(
sau
în
slava
cerului
) a
lăuda
foarte
mult
pe cineva.
~ în
scaun
a
face
domnitor
. 16)
(în
îmbinări
stabile
):
A(-și) ~
ochii
(sau
privirea
) a
îndrepta
privirea
spre
cineva sau
spre
ceva (care se
află
mai
sus
).
~
capul
a) a-și
reveni
după o
situație
grea
; b) a se
arăta
dârz
.
A(-și) ~
nasul
a
deveni
îngâmfat
.
~
mâna
a) a
lovi
sau a
încerca
să
lovească
cu
mâna
; b) a
cere
cuvântul
. ~
mâinile
a se
preda
. ~
glasul
(sau
tonul
) a) a
vorbi
aspru
; b) a
protesta
. 2.
intranz. :
~ din
umeri
a-și
manifesta
nedumerirea
sau
indiferența
. /<lat.
eradicare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia ridicare
A SE RIDICÁ mă ridíc
intranz.
1)
(
despre
copii
)
A
crește
în
înălțime
; a se
face
mare
. 2)
fig.
A
dobândi
anumite
succese
(înălțându-se pe
scară
socială
). 3) (
despre
lichide
)
A
atinge
un
nivel
mai
înalt
,
crescând
pe verti-
cală
. 4) A se
îndrepta
în
sus
; a se
înălța
.
Soarele
s-a
ridicat
. ♢
A i ~ (cuiva)
părul
(
măciucă
)
a se
îngrozi
. 5)
(
despre
ființe
)
A se
scula
de
jos
. ♢
~ în
scări
a se
înălța
în șa, sprijnindu-se în
scări
. ~
după (o)
boală
a se
însănătoși
. 6)
(
despre
persoane
sau
despre
colectivități
)
A
întreprinde
acțiuni
energice
împotriva
cuiva; a
porni
la
luptă
. 7)
pop. (
despre
fenomene
,
stări
ale
naturii
,
războaie
etc.
) A se
începe
pe
neașteptate
și cu
violență
; a se
dezlănțui
; a
izbucni
; a se
stârni
; a se
declanșa
.
S-a
ridicat
o
furtună
.
8) A
ajunge
la o
anumită
valoare
,
exprimată
în
cifre
.
Veniturile
s
e
ridică
la
două
millioane
. /<lat.
eradicare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia ridicare
ridicá (ridíc, át),
vb. –
1.
A
înălță
, a pune un
lucru
mai
sus
. –
2.
A pune în
poziție
dreaptă
. –
3.
A
construi
, a
edifica
. –
4.
A
crește
, a
forma
, a
educa
. –
5.
A
duce
, a
transporta
. –
6.
A
trasa
un
plan
. –
7.
A
înlătura
, a
suprima
. –
8.
A
recruta
, a
înrola
. –
9.
A
răscula
. –
10.
(Refl.) A se
înălța
. –
11.
(Refl.) A se
restabili
, a se
însănătoși
. –
12.
(Refl.) A
pleca
, a
ieși
. –
13.
(Refl.) A se
mări
, a
crește
. –
14.
(Refl.) A
prospera
, a
ajunge
bogat
. –
15.
(Refl.) A
surveni
o
intemperie
. –
16.
(Înv.) A
declara
război
, a
face
război
. – Var.
rădica
,
rîdica
,
ar
(i)
dica
.
Megl.
rădic
,
ardic
(
ari
)
. Lat.
ridicāre
„a
lega
via
”, cuvînt
citat
de
Du
Cange
,
de la
ridica
„
arac
” (Meyer-Lübke,
ZRPh.,
XIX, 574; REW 7303), cf. sp.
rodrigón
(Corominas,
IV
, 49).
Pentru
a
înțelege
evoluția
semantică
trebuie
să se
țină
cont
de
condițiile
de
cultivare
a
viei
specifice
în
România
.
Fiecare
butuc
trebuie
să
aibă
un
par
care-i
servește
de
arac
.
Butucii
se
apleacă
în
jos
și se
acoperă
cu un
strat
de pămînt
iarna
,
pentru
a-i
apăra
de
frig
;
iar
primăvara
se
ridică
iar
pe
araci
– de unde
confuzia
dintre
ideea
de „a
arăci
” cu
cea
de „a
ridica
”. Der. de la un lat.
erādῑcāre
„a
smulge
cu
rădăcini
” (Tiktin;
Candrea
;
Graur
,
BL,
V, 111), de la *
rĭgĭdicāre
‹
rĭgĭdus
(Pușcariu,
În
memoria
lui V. Pîrvan,
București, 1934, 291-95 și
Dacor.,
VII
, 477) sau din lat. *
adrecticāre
(Cihac, I, 83) pare
puțin
convingătoare
. Der.
ridicat
,
s.n. (
acțiunea
de a
ridica
, ridicare; înv.,
ieșire
,
plecare
);
ridicată
,
s.f. (
angro
);
ridicătură
,
s.f. (
înălțime
; înv.,
înălțare
în
rang
; înv.,
plecare
);
ridicător
,
adj. (care
ridică
). – Din
rom
.
provin
slov.
redikat’, redikovat’
,
ceh
.
ogradikavat
,
pol
.
redikać
„a
pleca
” (
Candrea
,
Elemente
,
402).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia ridicare
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK