definiția putini definiție dex

putini

găsește rime pentru putini
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: putină, putinei
Cuvinte apropiate: putină, putinei

mult-puțín

s. n., art. mult-puțínul
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia putini

PÚTINĂ,

putini, s.f. Vas de lemn, de obicei de forma unui trunchi de con, făcut din doage legate cu cercuri și folosit mai ales la păstrarea unor brânzeturi, murături etc. ♢ Expr. A spăla (sau a șterge) putina = a fugi pe furiș, a dispărea din fața unui pericol sau a unei situații neplăcute. – Lat. *putina.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia putini

PÚTINĂ

s. (pop.) bărbânță, (Transilv.) ghiob, pârlau, (prin Transilv.) șiroadă, (Transilv., Maram. și Mold.) toc. (O ~ cu brânză.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia putini

PÚTINĂ

s. v. cristelniță.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia putini

pútină

s. f., g.-d. art. pútinii; pl. pútini
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia putini

PÚTIN//Ă ~i

f. Vas în formă de trunchi de con, făcut din doage plate cercuite, în care se țin, mai ales, brânzeturile și murăturile. ♢ A spăla (sau a șterge) ~a a pleca, a fugi (din fața unui pericol sau a unei împrejurări nefavorabile). [G.-D. putinei] /<lat. putina
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia putini

pútină (pútini),

s.f. – Bute, poloboc. – Mr., megl. butin, megl. putină. Origine obscură. Pare să trimită la gr. πυτίνη „damigeană” (Philippide, Principii, 147; Candrea, Conv. Lit., XXXIX, 431), dar proveniența nu este clară; după Candrea, prin intermediul unui lat. *putĭna; după Tiktin, prin v. germ. butinna, cf. germ. Butte; după Diculescu, Elementele, 450, direct din gr. Pascu 55 (și Pascu, Beiträge, 35), preferă să pornească de la un lat. *buttina, de la buttis, cf. butnar. Dwer. din sl. (Cihac, II, 301) nu este probabilă, și cu atît mai puțin dintr-un idiom anterior indoeurop. (Lahovary 320). Der. putinei, s.n. (vas de lemn pentru a bate laptele), probabil sing. s-ar refăcut după pl., în locul dim. *putinel (după Diculescu, Elementele, 460, dintr-un gr. πυτινηίον). Din rom. provine sb. putunja, ceh. putina, rut. putyno, putna, putena, pol. putnia, putyra, mag. putina, putton (Miklosich, Wander., 18, 22; Candrea, Elemente, 401).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia putini

PUȚÍN, -Ă,

puțini, -e, adj., adv. I. Adj. 1. Care este în cantitate mică, un pic; care nu este de ajuns; insuficient. ♢ Expr. Puțin la minte = prostuț. Puțin la simțire = nesimțitor, insensibil ♦ (Substantivat, n.) Cantitate mică, număr mic din ceva. Puținul cât a scris. ♢ Expr. Puțin a lipsit (sau a rămas) să nu... sau puțin de nu era să... = era cât pe-aci să.... era pe punctul de a... Pentru puțin! = formulă politicoasă de răspuns la o mulțumire. 2. De proporții, de dimensiuni mici, cu volum redus; mic; fig. neînsemnat. ♢ Puțin la trup = mic și firav. ♦ De intensitate mică; slab. 3. (Despre noțiuni de timp) De mică durată; scurt. ♢ Loc. adv. În puține zile = peste câteva zile. 4. (Cu valoare de numeral nehotărât) Puțini știu acest lucru. II. Adv. 1. În cantitate sau în măsură mică. ♢ Cel (sau pe) puțin = a) minimum; b) în orice caz, măcar, barem. Câtuș (sau cât) de puțin = nici în cea mai mică măsură; deloc, nicidecum. Nu mai puțin = de asemenea, deopotrivă. Pe (sau cu) puțin = ieftin. (Cu) puțin mai... = (cu) ceva mai... Merg puțin mai înaintea lui. Mai puțin de... = în număr sau în cantitate mai mică decât... (Puțin) câte puțin sau (câte) puțin-puțin = încetul cu încetul, pe rând. Mult-puțin = cât o fi, oricât. ♦ În oarecare măsură, întrucâtva. ♦ Cam, oarecum. Surâse puțin ironic. ♦ (Precedat de „cel mai”, servește la formarea superlativului relativ de inferioritate) Cel mai puțin reușit dintre tablourile expuse. 2. Pentru scurt timp, pentru un interval mic; câtva timp. ♢ Peste puțin = în curând, în scurt timp. De puțin = de scurt timp, de curând. – Et. nec.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia putini

PUȚÍN

adj., adv. 1. adj. insuficient. (Oaste ~ ă; bani ~ i.) 2. adj. (înv.) scurt. (A scris în ~ cuvinte totul.) 3. adv. v. prost. 4. adj. v. câtva. 5. adv. nițel, (pop.) oleacă, (înv.) oarece, oareșice. (Stai ~!) 6. adv. v. câtva. 7. adj. scurt. (În ~ vreme voi fi la tine.) 8. adv. v. rar. 9. adv. v. ușor. 10. adv. v. întrucâtva. 11. adv. v. cam. 12. adj. v. redus. 13. adj. v. slab.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia putini

Puțin

≠ mult
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia putini

puțín

adj. m., pl. puțíni; f. sg. puțínă, pl. puțíne
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia putini

puțín

s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia putini

PUȚÍN1

adv. 1) (în opoziție cu mult) În cantitate, în măsură mică. A nins ~. A uda ~ florile. ♢ Cel ~ minimum. Câtuși (sau cât) de ~ în măsură cât de mică; măcar un pic. Nu mai ~ tot atât; în aceeași măsură. Mai ~ în cantitate, în măsură mai mică. ~ câte ~ a) câte un pic; b) fără grabă; încet. Mult, ~ cât va fi; oricât. Mai mult sau mai ~ v. MULT. Pentru ~ răspuns politicos la mulțumirea cuiva pentru ceva. 2) Un timp scurt. A dormi ~. /<lat. putinus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia putini

PUȚÍN2 ~ă

(~i, ~e) 1) (în opoziție cu mult) Care este în cantitate sau în număr mic; care nu este îndeajuns; insuficient. ~i cercetători. ~ă umezeală. ♢ ~ la minte cam prost; prostuț. ~ la simțire nesimțitor. 2) (în opoziție cu mare) Care este de dimensiuni, proporții sau volum redus. ~ pământ. 3) (despre timp) Care este de scurtă durată. /<lat. putinus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia putini

puțín (puțină),

adj. – Insuficient, redus. – Mr. p(u)țîn, psîn, megl. puțǫn, istr. puțin. Origine obscură. Provine fără îndoială din rădăcina expresivă *piț-, cf. puță, dar der. nu este clară. Cf. lat. med. pusinnu, pittinus „mic”, și toate cuvintele romanice care exprimă această idee și care în general sînt puțin clare. Pentru comparativul mai puțin, cf. sard. prus pagu ‹ plus paucum. În general se încearcă să se explice acest cuvînt în două feluri: pornind de la paucus, prin intermediul unui der. *paucinum (Cipariu, Gram., II, 347; Pascu, I, 150), sau pornind de la putus, prin intermediul lui *putinus (Meyer, IF, VI, 122; Candrea, Rom., XXXI, 314; Pușcariu 1418; Loewe 57; REW 6550). Der. puțintel (f. puțintea, puțintică), adj. (nițel), probabil formă disimilată a lui *puțincel (Pușcariu, Dacor., I, 326); puținătate (var. puținime, puțintime), s.f. (cantitate mică); împuțina, vb. (a reduce, a micșora).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia putini
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar