Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția procura definiție dex
procura
găsește rime pentru
procura
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
procura
,
procurat
,
procură
,
protură
Cuvinte apropiate:
procura
,
procurat
,
procură
,
protură
PROCURÁ,
procúr
,
vb. I. Tranz.
1.
A
face
rost
de ceva, a
obține
ceva.
2.
A
produce
, a
provoca
, a
pricinui
. – Din fr.
procurer,
lat.
procurare
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia procura
PROCURÁ
vb.
1.
v.
cumpăra
.
2.
a
achiziționa
, a
furniza
, a
livra
, (înv.) a
teslimarisi
, a
teslimatisi
.
(A ~ cuiva o
marfă
.)
3.
a
obține
.
(
Am
~ cu
greu
biletele
.)
4.
a
agonisi
, a
dobândi
, (prin Transilv.) a
însăma
.
(A ~ ceva cu
trudă
.)
5.
v.
da
.
6.
v.
rostui
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia procura
procurá
vb., ind. prez. 1 sg.
procúr
, 3 sg. și pl.
procúră
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia procura
A PROCURÁ procúr
tranz.
1) A
obține
prin
cumpărare
; a
achiziționa
. 2) A
face
să se
producă
; a
pricinui
; a
cauza
.
Lectura
îmi procură
plăcere
. /<fr.
procurer,
lat.
procurare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia procura
PROCURÁ
vb. I. tr.
1.
A
achiziționa
, a
face
rost
de ceva.
2.
A
produce
, a
pricinui
. [P.i.
procúr
. / < fr.
procurer
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia procura
PROCURÁ
vb. tr.
1. a
face
rost
de ceva; a
achiziționa
. 2. a
produce
, a
pricinui
. (< fr.
procurer
, lat.
procurare
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia procura
PROCÚRĂ,
procuri
,
s.f.
Împuternicire
legalizată
prin care cineva
poate
acționa
în
numele
altcuiva
; (concr.)
act
prin care se dă această
împuternicire
;
mandat
. – Din germ.
Prokura.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia procura
PROCÚRĂ
s. v.
delegație
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia procura
procúră
s. f., g.-d.
art
.
procúrii
;
pl.
procúri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia procura
PROCÚR//Ă ~i
f.
1)
Drept
acordat
unei
persoane
de a
acționa
în
numele
alteia
. 2)
Act
legalizat
care
certifică
acest
drept
. /<germ.
Prokura,
lat.
procura
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia procura
PROCÚRĂ
s.f.
Împuternicire
prin care cineva
poate
acționa
în
numele
altcuiva
;
mandat
;
act
scris
(
oficializat
) de
împuternicire
. [< fr.
procure
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia procura
PROCÚRĂ
s. f.
împuternicire
scrisă
,
legalizată
, prin care cineva
poate
acționa
în
numele
altcuiva
;
mandat
. (< germ.
Procura
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia procura
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK