definiția neagra definiție dex

neagra

găsește rime pentru neagra
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: neagă, neara
Cuvinte apropiate: neagă, neara

a face din alb negru și din negru alb

expr. 1. a avea o mare putere de convingere. 2. a fi inconsecvent.

a fi negru în cerul gurii

expr. 1. (d. câini) a fi rău. 2. (d. oameni) a afișa o atitudine caustică / ironică; a ironiza verbal.

a i se face negru înaintea ochilor

expr. a se enerva, a se înfuria.

ápă-neágră

(glaucom) s. f.

AUR NÉGRU

s. v. cărbune, petrol, țiței.

BUBAT NÉGRU

s. v. vărsat negru.

BUBĂ-NEÁGRĂ

s. v. antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.

búbă-neágră

s. f. (sil. -gră), pl. búbe-négre

BURUIANĂ-DE-BUBĂ-NEÁGRĂ

s. v. părul-fetei.

cápră-neágră

(specie sălbatică) s. f., g.-d. art. cáprei-négre; pl. cápre-négre

ceasul rău, pisica neagră

expr. ghinion.

GÂNDAC-NÉGRU

s. v. mamornic.

gândác-négru

(specia) s. m. (sil. -gru)

IARBĂ-NEÁGRĂ

s. v. buberic, busuioc de câmp, busuioc-roșu, busuioc sălbatic, șopârlaiță, șopârliță, tătăneasă.

iárbă-neágră

s. f.

ICRE NÉGRE

s. pl. caviar.

inimă neagră

expr. (cart.) pică.

la negru

expr. (d. vânzări, cumpărări, tranzacții) ilicit, ilegal; eludând prevederile legale.

LINTE-NEÁGRĂ

s. v. orăstícă.

MARELE-NÉGRU

s. (ZOOL.) cornwall. (~ este o specie de porci.)

MAȚE-NÉGRE

s. pl. v. scobar.

máțe-négre

s. m. invar. (sil. -gre)

MĂZĂRICHE-NEÁGRĂ

s. v. orăstică.

măzăríche-neágră

(bot.) s. f. (sil. -gră), g.-d. art. măzăríchii-négre

neágră-moále

s. f.

NÉGRU, NEÁGRĂ,

negri, -e, adj., s.n., s.m. I. Adj. 1. (Despre obiecte, ființe etc.) Care nu reflectă lumina, care are culoarea cea mai închisă; de culoarea funinginii, a cărbunelui; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului, cu cea mai închisă nuanță. ♢ Pâine neagră = pâine mai închisă la culoare, făcută din făină integrală. Vin negru = vin de culoare roșu-închis. Cutie neagră = a) aparatură protejată instalată în avioane, care înregistrează parametrii de zbor și convorbirile echipajului în vederea elucidării cauzelor unui eventual accident; b) termen folosit pentru un sistem a cărui structură internă este necunoscută. Principiul cutiei negre = renunțare la cunoașterea structurii interne a unui sistem, stabilind, pe cale experimentală, doar corelațiile între ieșiri și intrări, pentru a descrie comportamentul sistemului față de exterior. ♢ Expr. Ba e albă, ba e neagră, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. ♦ (Despre oameni) Care aparține rasei definitie/negrid">negride; p.ext. cu pielea, părul, ochii de culoare închisă; brunet, oacheș. ♦ (Pop.) Murdar, nespălat. 2. (Adesea fig.) Lipsit de lumină, cufundat în întuneric; întunecat, obscur. ♢ Preț negru = preț de speculă; suprapreț. Post negru = post foarte sever, fără nici o mâncare sau băutură. ♢ Loc. adv. La negru = cu preț de speculă. ♦ (Despre oameni) Livid, pământiu la față; fig. foarte supărat sau furios. ♦ Fig. Trist, apăsător, deprimant, dezolant; greu. ♢ Expr. A avea (sau a-i fi cuiva) inima neagră = a fi foarte trist. A-i face cuiva zile negre = a-i pricinui cuiva supărări, a-i amărî viața. 3. Fig. Rău (la inimă), crud, hain. ♦ Grozav, teribil, cumplit; rușinos, dezonorant. ♢ Magie neagră = magie (1) prin care unele persoane pretindpot săvârși fapte miraculoase invocând spiritele și mai ales forțele demonice. II. 1. S.n. Culoarea unui corp care nu reflectă lumina; culoare neagră (I 1). ♢ Expr. (A se îmbrăca) în negru = (a se îmbrăca) în haine de culoare neagră sau în doliu. Negru pe alb = în mod sigur, clar, neîndoios; în scris. A i se face (cuiva) negru înaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de supărare, de mânie etc.). A face albul negru = a încercadovedești că un lucru este altfel decât în realitate; a denatura, a falsifica realitatea. ♦ Fig. Mâhnire, jale. ♢ Expr. A vedea (totul) în negru = a fi pesimist. 2. S.n. Materie colorantă de culoare neagră (I 1); vopsea neagră. ♢ Negru de fum = pulbere compusă din particule de carbon fin divizate, obținută prin arderea cu cantități insuficiente de aer a unor hidrocarburi și utilizată în special în industria de prelucrare a cauciucului, la prepararea cernelurilor tipografice și a unor vopsele negre; chinoroz. Negru de anilină = substanță colorantă de culoare neagră (I 1), care se formează de obicei direct pe fibrele de bumbac, prin oxidarea catalitică a anilinei. Negru animal = cărbune extras din substanțe organice. ♦ Compuse: negru-moale = soi de viță de vie autohton, cu ciorchinii cilindrici bătuți, cu bobul negru-violet, sferic și brumat, cu pielița subțire. Negru-vârtos = soi de viță de vie autohton, cu ciorchinii mărunți, ramificați și cu bobul negru-violaceu, sferic. ♦ (Rar) Rimel. 3. S.m. Bărbat care aparține rasei negre (I 1). ♦ (Fam.) Persoană folosită (și plătită) de cineva pentru a executa în numele acestuia, parțial sau total, și într-un anonimat deplin, anumite lucrări (care cer o calificare superioară). 4. S.n. Murdărie, jeg. ♢ Expr. (Nici) cât (e) negru sub unghie = foarte puțin, (aproape) deloc. – Lat. niger, -gra, -grum.

NÉGRU

s. v. beznă, întunecare, întunecime, întuneric, jeg, murdărie, necurățenie, negură, obscuritate.

NÉGRU

adj., s. 1. adj. (pop.) păcuriu, (reg.) muriu, (înv.) ponegrit. (De culoare ~) 2. adj. lai. (Oaie, lână ~.) 3. s. negreală, negreață, (rar) negrime, (reg.) cerneală. (De un ~ strălucitor.) 4. adj. înnegrit, (pop.) cernit. (Un obiect ~.) 5. adj. v. îndoliat. 6. s. (pop.) arap. (~ din Africa Centrală.) 7. adj. v. bronzat. 8. adj. v. întunecos. 9. adj. v. murdar.

NÉGRU

adj., adv. v. aprig, aspru, barbar, brutal, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruțător, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sângeros, violent.

NÉGRU

adj. v. apăsător, deprimant, dezolant, sumbru.

Negru

alb, bălai

négru

s. n. (sil. -gru), art. négrul

négru

adj. m., s. m. (sil. -gru), art. négrul, pl. négri, art. négrii; f. sg. neágră, pl. négre

NÉGRU1

n. 1) Culoare neagră; negreală. ♢ A așterne ~ pe alb a scrie. A deosebi albul de ~ a deosebi binele de rău. A face albul ~ și ~l alb (sau a face din ~ alb și din alb ~) a prezenta lucrurile altfel decât sunt în realitate; a denatura; a falsifica. A vedea (sau a zugrăvi) totul (sau toate) în ~ a considera lucrurile mai rele decât sunt în realitate; a fi pesimist. (Nici) cât (e) ~ sub unghie foarte puțin. 2) Întuneric de nepătruns; întunecime; beznă. ♢ A i se face cuiva ~ înaintea (sau pe dinaintea) ochilor a i se face cuiva rău din cauza unei dureri sau a unei emoții negative puternice. 3): (A fi) în ~ a fi îmbrăcat în veșminte de doliu; (a fi) îndoliat. 4) Preparat cosmetic (pentru gene, sprâncene etc.) de culoare neagră; rimel. /<lat. nigrum

NÉGR//U2 ~i

m. Persoană care face parte din rasa ce se caracterizează prin culoarea foarte închisă a pielii. /<lat. nigrum

NÉGRU3 neágră (négri, négre)

1) Care este de culoarea cărbunelui, a smoalei, a funinginii etc. Ochi negri. ♢ Pâine neagră pâine de culoare închisă, făcută din făină integrală. Cafea neagră băutură de cafea, fără adaus de lapte. Pământ ~ cernoziom. 2) (de-spre persoane) Care are părul, pielea, ochii de culoare închisă; brunet; oacheș; smolit; negricios. ♢ ~ la față smead. 3) Care aparține rasei de oameni, ce se caracterizează prin culoarea foarte închisă a pielii.Rasă neagră una dintre rasele umane, originară din Africa, caracterizată prin culoarea foarte întunecată a pielii și prin părul creț. 4) pop. Care este murdărit; plin de murdărie; murdar. Mâini negre. 5) Care este lipsit de lumina; întunecat; întunecos; obscur. Codru ~. 6) fig. Care are caracter negativ; rău. Zile negre. ♢ Mizerie (sau sărăcie) neagră sărăcie cumplită. Boală neagră epilepsie. Piață neagră loc clandestin, unde vânzarea și cumpărarea este interzisă. A se face ~ la față a se înfuria. A avea suflet ~ (sau a fi ~ la suflet) a fi foarte rău. /<lat. nigrum

négru (neágră),

adj. – 1. De culoarea funinginii. – 2. Brun, întunecat. – 3. Murdar. – 4. Nefast, funest. – 5. (S.m.) Arap, negroid. – Mr. negru, negur, megl., istr. negru. Lat. nĭgrum (Pușcariu 1167; Candrea-Dens., 1219; REW 5917); cf. it. nero, prov. negro, fr. noir, sp., port. negro. – Der. negreală, s.f. (calitatea de negru; vopsea neagră; nuanță de negru; Mold., Trans., cerneală); negreață, s.f. (negriciune), pe care Pușcariu 1166 și REW 5919 îl trimit la lat. nĭgritia; negri (var. înegri), vb. (a da culoare neagră; a întuneca; a detracta); negricios, adj. (aproape negru; brunet); negriciune, s.f. (negreață); negrilică (var. negrușcă), s.f. (chica-voinicului, Nigella arvensis), pentru sufix, cf. arăpușcă, femeiușcă, muierușcă (după Pușcariu, Dacor., VII, 468, negrușcă ar indica o încrucișare cu cernușcă); negroaică, s.f. (femeie neagră); negrioară, s.f. (brună); negriu, adj. (aproape negru); negritură, s.f. (îmbrăcăminte murdară); ponegri, vb. (a denigra), încrucișare a lui înegri cu sl. počruniti (Titin); ponegreală, s.f. (denigrare); ponegritor, adj. (denigrator). – Din rom. provin mag. nyégraoaie neagră” (Edelspacher 20), ngr. νιάγϰρον „berbec negru” (Murnu, Lehnwörter, 37).

negru,

negri s.m. persoană folosită de cineva pentru a executa în numele acestuia, parțial sau total, și într-un anonimat deplin, anumite lucruri care cer o calificare superioară

négru de fum

s. n. + prep. + s. n. (sil. -gru)

négru-moále

s. m. (sil. -gru)

PELINIȚĂ NEÁGRĂ

s. v. pelinariță.

PITULICE-NEÁGRĂ

s. v. purcelușă neagră.

RĂDĂCINĂ-NEÁGRĂ

s. v. tătăneasă.

țap-négru

(specia sălbatică) s. m. (sil. -gru), pl. țapi-négri

URZICĂ-NEÁGRĂ

s. v. buberic.

VÂNTUL NÉGRU

s. v. austru.

VIȚĂ-NEÁGRĂ

s. v. fluierătoare.

VULTUR NÉGRU

s. v. vultur bărbos, zăgan.
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar