definiția logica definiție dex

logica

găsește rime pentru logica
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: logic, logică, lorică
Cuvinte apropiate: logic, logică, lorică

LÓGIC, -Ă

, logici, -ce s.f., adj. I. S.f. 1. Știință a demonstrației, al cărei obiect este stabilirea condițiilor corectitudinii gândirii, a formelor și a legilor generale ale definitie/rationa">raționării corecte. ♢ Logică generală = logică clasică, de tradiție aristotelică, care studiază formele logice fundamentale (noțiunea, judecata, raționamentul), precum și principiile gândirii. Logică matematică (sau simbolică) = ramură a logicii care cercetează operatorii logici și care are ca obiect aplicarea metodelor matematice în domeniul logicii formale, în electronică, cibernetică, lingvistică; logistică. Logică dialectică = concepție filozofică a logicii de pe pozițiile materialismului dialectic, care studiază dialectica formelor logice, raportul lor cu conținutul. 2. Gândire justă, raționament corect, consecvent și temeinic. ♦ Fel de a gândi al cuiva. 3. Cerință firească, temei rațional, rațiune. II. 1. Adj. Potrivit cu regulile logicii (I); rațional, just, întemeiat, corect. ♢ Cap logic = minte care gândește rațional; persoană care gândește întemeiat, rațional. 2. (Fiz., în sintagma) ♢ Circuit logic = circuit electronic sau electromecanic în calculatoarele electronice, cu ajutorul căruia se pot efectua operații logice elementare. 3. (În sintagmele) Diagramă (sau schemă) logică = reprezentare grafică a unui algoritm; organigramă. – Din fr. logique.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia logica

LÓGIC, -Ă

, logici, -ce s.f., adj. I. S.f. 1. Știință a demonstrației, al cărei obiect este stabilirea condițiilor corectitudinii gândirii, a formelor și a legilor generale ale definitie/rationa">raționării corecte. ♢ Logică generală = logică clasică, de tradiție aristotelică, care studiază formele logice fundamentale (noțiunea, judecata, raționamentul), precum și principiile gândirii. Logică matematică (sau simbolică) = ramură a logicii care cercetează operatorii logici și care are ca obiect aplicarea metodelor matematice în domeniul logicii formale, în electronică, cibernetică, lingvistică; logistică. Logică dialectică = concepție filozofică a logicii de pe pozițiile materialismului dialectic, care studiază dialectica formelor logice, raportul lor cu conținutul. 2. Gândire justă, raționament corect, consecvent și temeinic. ♦ Fel de a gândi al cuiva. 3. Cerință firească, temei rațional, rațiune. II. 1. Adj. Potrivit cu regulile logicii (I); rațional, just, întemeiat, corect. ♢ Cap logic = minte care gândește rațional; persoană care gândește întemeiat, rațional. 2. (Fiz., în sintagma) ♢ Circuit logic = circuit electronic sau electromecanic în calculatoarele electronice, cu ajutorul căruia se pot efectua operații logice elementare. 3. (În sintagmele) Diagramă (sau schemă) logică = reprezentare grafică a unui algoritm; organigramă. – Din fr. logique.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia logica

LÓGIC

adj., adv. 1. adj. rațional. (Judecată ~.) 2. adj., adv. coerent, (fig.) legat. (Bine și ~ vorbește; vorbire ~.) 3. adj. v. fundamentat.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia logica

LÓGIC

adj., adv. 1. adj. rațional. (Judecată ~.) 2. adj., adv. coerent, (fig.) legat. (Bine și ~ vorbește; vorbire ~.) 3. adj. v. fundamentat.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia logica

Logic

≠ absurd, alogic, nelogic, ilogic
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia logica

Logic

≠ absurd, alogic, nelogic, ilogic
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia logica

lógic

adj. m., pl. lógici; f. sg. lógică, pl. lógice
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia logica

lógic

adj. m., pl. lógici; f. sg. lógică, pl. lógice
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia logica

LÓGI//C ~că (~ci, ~ce)

și adverbial Care ține de logică; propriu logicii; rațional. /<fr. logique
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia logica

LÓGI//C ~că (~ci, ~ce)

și adverbial Care ține de logică; propriu logicii; rațional. /<fr. logique
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia logica

LÓGIC, -Ă

adj. 1. Conform regulilor logicii; rațional; just, întemeiat. 2. (Fiz.) Circuit logic = circuit folosit în calculatoarele electronice pentru operații logice elementare. [Cf. fr. logique].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia logica

LÓGIC, -Ă

adj. 1. Conform regulilor logicii; rațional; just, întemeiat. 2. (Fiz.) Circuit logic = circuit folosit în calculatoarele electronice pentru operații logice elementare. [Cf. fr. logique].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia logica

LÓGIC, -Ă

I. adj. 1. conform regulilor logicii; rațional; just, întemeiat. 2. circuit ~ = circuit în calculatoarele electronice pentru operații logice elementare. 3. (inform.) schemă ~ă = reprezentare grafică a unui algoritm în vederea programării; logigramă. II. s. f. 1. știință a demonstrației care studiază formele și legile gândirii, ale raționării corecte. o ~ simbolică (sau matematică) = ramură a logicii care folosește în cercetare procedeul logico-matematic; logistică; ă științei = disciplină care cercetează produsele activității științifice; ipoteze, teorii, concepte etc. 2. gândire justă, raționament corect, temeinic. 3. cerință firească, temei, rațiune. (< fr. logique)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia logica

LÓGICĂ

s. 1. logică matematică v. logică simbolică; logică simbolică logistică, logică matematică. 2. coerență, noimă, sens, șir. (Vorbește fără ~.) 3. v. justificare.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia logica

lógică

s. f., g.-d. art. lógicii; pl. lógici
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia logica

LÓGICĂ

f. 1) Știință care se ocupă cu studiul formelor și legilor fundamentale ale gândirii. 2) Manual în care sunt expuse elementele de bază ale acestei științe. 3) Modalitate de a gândi; fel de a raționa. 4) Rațiune coerentă, consecventă și temeinică. 5) Temei firesc al unei acțiuni. [G.-D. logicii] /<fr. logique, lat. logica
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia logica

lógică

s.f. – Raționament corect. – Var. (înv.) loghica. Fr. logique și mai înainte (sec. XVIII) din ngr. λογιϰή. – Der. logic, adj., din fr. logique. nelogic, adj. (ilogic).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia logica

LÓGICĂ

s.f. 1. Știință a demonstrației, a formelor și a legilor gândirii, ale raționării juste. ♢ Logică matematică (sau simbolică) = ramură a logicii care folosește în cercetare procedeul logic-matematic; logistică. ♢ Logică a științei = disciplină care cercetează produsele activității științifice; ipoteze, teorii, concepte etc. 2. Gândire justă, raționament temeinic. 3. Cerință firească, temei, rațiune. [Gen. -cii. / cf. fr. logique, it., lat. logica, < gr. logos – rațiune].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia logica

OPERATOR LÓGIC

s. (LOG.) conector, functor.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia logica
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar