Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția disjunctive definiție dex
disjunctive
găsește rime pentru
disjunctive
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
disjunctiv
,
disjunctivă
Cuvinte apropiate:
disjunctiv
,
disjunctivă
DISJUNCTÍV, -Ă,
disjunctivi
, -e,
adj. Care
separă
, care
deosebește
, care
exclude
;
disjunct
. ♢
Propoziție
disjunctivă
=
propoziție
coordonată
care se
află
într-un
raport
de
excludere
cu
coordonata
ei.
Conjuncție
disjunctivă
=
conjuncție
care
leagă
propoziții
sau
părți
de
propoziție
disjunctive.
Judecată
disjunctivă
=
judecată
care
enunță
incompatibilitatea
între
diverse
predicate
ce
pot
fi
atribuite
unuia
și
aceluiași
subiect
. – Din fr.
disjonctif,
lat.
disjunctivus.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia disjunctive
DISJUNCTÍV
adj. (
rar
)
disjunct
.
(
Raport
~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia disjunctive
disjunctív
adj. m. (
sil
.
-
junc
-
), pl.
disjunctívi
;
f. sg.
disjunctívă
, pl.
disjunctíve
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia disjunctive
DISJUNCTÍV ~ă (~i, ~e)
1) Care
separă
; care
deosebește
. 2):
Propoziție
~
ă
propozi
ț
ie
care se
opune
prin
conținut
altei
propoziții
. 3):
Conjuncție
~
ă
conjuncție
care
leagă
propoziții
sau
părți
de
propoziții
disjunctive. /<fr.
disjonctif,
lat.
disjunctivus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia disjunctive
DISJUNCTÍV, -Ă
adj.
Care
desparte
,
separă
; care
deosebește
; (
gram
.
) care
marchează
o
opoziție
între
idei
,
unind
totuși
cuvintele
între
ele
. ♢
Propoziție
disjunctivă
(și
s.f.
) =
propoziție
coordonată
care se
găsește
într-un
raport
de
excludere
față
de
coordonata
ei;
conjuncție
disjunctivă
=
conjuncție
care
introduce
o
propoziție
desjunctivă. ♦ (
Log
.;
despre
judecăți
) In care se
admit
cu
privire
la
același
subiect
note
care se
exclud
între
ele
. [< lat.
disiunctivus
, cf. fr.
disjonctif
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia disjunctive
DISJUNCTÍV, -Ă
adj.
(
log
.) care se
află
într–un
raport
de
disjuncție
. ♢
propoziție
disjunctivă
(și
s. f.
) =
propoziție
coordonată
care se
găsește
într–un
raport
de
excludere
față
de
coordonata
ei;
conjuncție
disjunctivă
=
conjuncție
care
leagă
propoziții
disjunctive. (< fr.
disjonctif
, lat.
disiunctivus
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia disjunctive
DISJUNCTÍVĂ
s.f.
v.
disjunctiv
[DN].
Dictionar: Aceasta sursa include definitii ale unor cuvinte de uz curent care nu exista in nici unul din celelalte dictionare
|
definitia disjunctive
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK