Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția coace definiție dex
coace
găsește rime pentru
coace
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
acoace
,
aoace
,
boace
,
ceace
,
coac
,
coacă
,
coace
,
coach
,
coaje
,
coase
,
cobace
,
covace
,
cozace
,
scoace
Cuvinte apropiate:
acoace
,
aoace
,
boace
,
ceace
,
coac
,
coacă
,
coace
,
coach
,
coaje
,
coase
,
cobace
,
covace
,
cozace
,
scoace
COÁCE
,
coc
, vb. III.
1.
Tranz. A
supune
un
aliment
la
acțiunea
căldurii
(în
cuptor
)
spre
a-l
face
bun
de
mâncat
. ♢ Expr.
A-i coace
(cuiva)
turta
sau
a i-o coace
= a
încerca
să-i
facă
rău
(cuiva); a-i
întinde
(cuiva) o
cursă
. ♦ Refl. (
Despre
alimente
) A
deveni
bun
de
mâncat
prin
acțiunea
căldurii
(din
cuptor
).
2.
Refl. (
Despre
fructe
,
semințe
) A
ajunge
la
maturitate
sub
acțiunea
căldurii
soarelui
; a
deveni
bun
de
mâncat
; (
despre
plante
) a
ajunge
să
aibă
sămânța
formată
,
maturizată
. ♦ Tranz. (
Despre
soare
sau
căldură
) A
face
ca
fructele
,
plantele
etc. să
ajungă
la
maturitate
, să fie
bune
de
mâncat
, să
dea
sămânță
. ♦ Fig. (
Despre
oameni
) A
ajunge
la
maturitate
, a se
forma
(din
punct
de
vedere
intelectual
, al
felului
de a fi etc.); a se
maturiza
.
3.
Refl. Fig. (
Despre
ființe
) A se
încinge
, a se
înăbuși
de
căldură
.
4.
Tranz. Fig. A pune ceva la
cale
cu
intenții
răuvoitoare
; a
urzi
.
5.
(
Despre
bube
și
inflamații
,
p. ext.
despre
părți
ale
corpului
) A
face
puroi
. – Din lat. pop.
cocere
(=
coquere
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia coace
COÁCE
vb.
1.
a se
încinge
, a se
înfierbânta
.
(Se ~
stând
lângă
sobă
.)
2.
a
fierbe
, a
opări
.
(~
firele
de
tort
.)
3.
(
MED
.)
a
colecta
.
(
Buba
începe
să ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia coace
COÁCE
vb. v.
fierbe
,
maturiza
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia coace
coáce
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
coc
,
1 pl.
coácem
,
imperf. 3 sg.
coceá
,
perf. s. 1 sg.
copséi
,
1 pl.
coápserăm
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
coácă
;
imper. 2 sg.
coáce;
ger
.
cocând
;
part
.
copt
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia coace
A COÁCE coc 1.
tranz.
1)
(
alimente
)
A
prepara
prin
supunere
la
acțiunea
unei
temperaturi
înalte
(în
cuptor
).
~
plăcinte
. ~
mere
.
2)
fig. (
acțiuni
dușmănoase
)
A
întreprinde
pe
ascuns
; a pune la
cale
în
taină
; a
urzi
; a
țese
; a
unelti
. ♢
A-i ~ cuiva
turta
a
încerca
să-i
facă
cuiva pe
neașteptate
un
rău
. 2.
intranz. (
despre
răni
,
abcese
)
A
face
puroi
; a
colecta
. /<lat.
cocere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia coace
A SE COÁCE mă coc
intranz.
1)
(
despre
plante
,
fructe
,
semințe
)
A
ajunge
la
maturitate
(
devenind
bun
pentru
recoltare
). 2)
fig. (
despre
persoane
)
A
ajunge
în
faza
de
dezvoltare
completă
; a
deveni
matur
; a se
maturiza
. 3)
(
despre
ființe
)
A se
înfierbânta
tare
(de
căldură
). /<lat.
cocere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia coace
COÁCE
vb. III. În
gastronomie
,
mod
de a
prepara
un
aliment
prin
expunere
la
radiații
calorice
într-un
cuptor
(
electric
, cu
gaz
, cu
convecție
, la
rotisor
, cu
microunde
), în
urma
căreia
acesta
apare
acoperit
de o
crustă
(
excepție
la
microunde
); în
limbaj
comun
se
aplică
, mai
ales
, la
alimentele
făcute
din aluat: a coace
pâine
,
prăjituri
,
cozonac
etc.;
anumite
alimente
se
pot
coace și în sau sub
cenușă
(
cartofi
,
castane
).
Dictionar: Dictionar gastronomic explicativ - DGE
|
definitia coace
coáce (cóc, cópt),
vb. –
1.
A
supune
un
aliment
la
acțiunea
căldurii
. –
2.
A
găti
înăbușit
. –
3.
A
fierbe
puțin
. –
4.
A
opări
, a pîrli. –
5.
A
arde
, a
prelucra
prin
foc
(
cărămizi
,
porțelan
etc.). –
6.
Despre
fructe
și
plante
, a
ajunge
la
maturitate
. –
7.
Despre
inflamații
, a
face
puroi
. –
8.
A
deveni
matur
,
chibzuit
. –
9.
A
albi
lîna
cu
cenușă
. –
10.
A
urzi
, a pune la
cale
, mai
ales
planuri
de
răzbunare
. –
11.
Despre
lemn
, a se
încinge
. – Mr., megl.
coc
,
cops
, istr.
coc
.
Lat.
cŏcĕre
,
forma
populară
de la
cŏquĕre
(Pușcariu 390;
Candrea
-
Dens
., 370; REW 2212;
DAR
), cf. it.
cu(o)
cere
, prov.,
port
.
cozer
, fr.
cuire
, sp.
cocer.
Sensul
„a
ajunge
la
maturitate
”
apare
în unele
dialecte
it., cf. calabr.
cottu
„
matur
”. – Der.
cocător
,
s.m. (
ajutor
de
brutar
);
cocător
, s.n. (
cuptor
pentru
copt
pîine de
casă
);
copt
, s.n. (
maturitate
;
acțiunea
de a coace);
cocăt
, s.n. (
zăduf
,
dogoare
);
cocări
,
vb. (a coace);
cocărit
, s.n. (
dijmă
de
porumb
);
răscoace
(var. înv.
scoace
), vb. (a
arde
, a
face
puroi
, o
inflamație
),
format
cu pref.
răs
-
(după
Candrea
-
Dens
., 372-3, din lat. *
excocere
și *
re
-excocere
);
răscopt
, adj. (Arg.,
ramolit
,
decrepit
);
necopt
, (
crud
,
verde
;
imatur
). Cf.
coptură
,
cuptor
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia coace
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK