Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția clei definiție dex
clei
găsește rime pentru
clei
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
alei
,
cei
,
chei
,
clăi
,
cled
,
clei
,
cleid
,
clem
,
clep
,
cler
,
clet
,
elei
,
glei
,
hlei
,
oclei
,
olei
,
slei
,
uclei
,
ulei
(lichid, tablou),
ulei
(trunchi, vas, stup)
Cuvinte apropiate:
alei
,
cei
,
chei
,
clăi
,
cled
,
clei
,
cleid
,
clem
,
clep
,
cler
,
clet
,
elei
,
glei
,
hlei
,
oclei
,
olei
,
slei
,
uclei
,
ulei
(lichid, tablou),
ulei
(trunchi, vas, stup)
CLEI,
cleiuri
,
s.n.
1.
Substanță
vâscoasă
asemănătoare
cu
gelatina
,
extrasă
din
oase
, din
pește
, din unele
plante
sau
obținute
pe
cale
sintetică
, cu
ajutorul
căreia
se
pot
lipi
între
ele
diverse
obiecte
sau
părți
de
obiecte
. ♢ Expr. (Fam.)
A fi clei
=
a)
a nu
ști
absolut
nimic
(
atunci
când
este
ascultat
la
școală
, la un
examen
etc.);
b)
a fi
foarte
beat
.
2.
Suc
gros
care se
scurge
din
scoarța
unor
arbori
și care are
proprietatea
de a se
solidifica
în
contact
cu
aerul
. – Din sl.
klej
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia clei
CLEI
s.
lipici
.
(A
prinde
ceva cu ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia clei
CLEI
s. v.
ceară
,
cerumen
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia clei
clei
s. n., pl.
cléiuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia clei
CLEI ~uri
n.
1)
Soluție
vâscoasă
cu
proprietăți
adezive
care
servește
la
lipitul
diverselor
materiale
. 2)
Suc
gros
ce se
scurge
din
scoarța
unor
copaci
.
~ de
prun
.
♢
A fi ~
a) a nu fi
pregătit
la
obiect
; b) a fi
foarte
beat
. /<sl.
klej
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia clei
clei
s.m. sg. (
reg
.)
trifoi
,
lucernă
.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR
|
definitia clei
cléi (cléiuri),
s.n. –
1.
Lipici
,
pap
. –
2.
Substanță
care
lipește
(
pentru
prins
păsări
). –
3.
Gumă
,
latex
,
rășină
. –
4.
Cerumen
,
ceară
din
ureche
. –
5.
(Adj., arg.
școlăresc
) Care nu
știe
nimic
; se
spune
despre
elevii
care nu
știu
să
răspundă
la
întrebări
. –
6.
(Arg.)
Închisoare
(
numai
în
expresia
a pune clei,
a
închide
). – Var. (înv.)
hlei
.
Sl.
klej
(Miklosich,
Slaw. Elem.,
25;
Lexicon
,
291; Cihac, II, 61); cf.
ceh
.
klej
, slov.
klêj
,
pol
.,
rus
.
kléj
, sb.
klija
. – Der.
clei
(var.
înclei
,
încleia
), vb. (a
lipi
cu
pap
);
cleială
, s.f. (
lipire
cu
pap
);
cleios
, adj. (
lipicios
);
cleitor
, adj. (care
lipește
cu
pap
);
desclei(a)
, vb. (a
dezlipi
). Cf.
năclăi
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia clei
clei
2
adj.
invar
.
1.
care nu
știe
absolut
nimic
(
la o
examinare
).
2.
foarte
beat
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia clei
clei
1
cleiuri
s.n.
1.
contact
sexual
.
2.
spermă
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia clei
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK