definiția ciocnire definiție dex

ciocnire

găsește rime pentru ciocnire
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: ciocănire, ciocire, ciocnire, ciocoire
Cuvinte apropiate: ciocănire, ciocire, ciocnire, ciocoire

CIOCNÍRE

, ciocniri, s.f. Acțiunea de a (se) ciocni. 1. Lovire (însoțită de zgomot) între două obiecte tari; ciocnitură. 2. Fig. Luptă între interese sau idei diferite. 3. Fig. Bătălie, luptă între două armate sau două grupuri adverse de oameni. – V. ciocni.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia ciocnire

CIOCNÍRE

s. 1. izbire, lovire, tamponare, (livr.) coliziune, impact, (rar) întreciocnire. (~ a unor mașini.) 2. v. ciobire. 3. v. spargere.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia ciocnire

CIOCNÍRE

s. v. animozitate, bătălie, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, încăierare, în-fruntare, litigiu, luptă, neînțelegere, vrajbă, zâzanie.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia ciocnire

ciocníre

s. f., g.-d. art. ciocnírii; pl. ciocníri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia ciocnire

a avea o ciocnire la borcan

expr. a avea o întâlnire amoroasă
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia ciocnire

CIOCNÍ

, ciocnesc, vb. IV. 1. Refl. (recipr.) intranz. și tranz. A (se) lovi, a (se) izbi (unul) de altul (făcând zgomot). ♦ Tranz. A lovi ouăle roșii unul de altul cu unul dintre capete, conform tradiției legate de sărbătoarea Paștilor. ♦ Tranz. (Despre pui) A sparge coaja oului în care s-a format, pentru a ieși din el. ♦ Tranz. A lovi ușor unul de altul paharele de băutură, în semn de urare. 2. Tranz. A lovi un obiect fragil, producându-i o crăpătură, o plesnitură; a face să crape, să plesnească. 3. Refl. recipr. Fig. (Despre interese, idei etc.) A fi sau a veni în contradicție. 4. Refl. recipr. Fig.(Despre armate adverse; rar, despre oameni) A se încăiera, a se bate. – Cf. bg. čukna, ucr. koknuti.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia ciocnire

CIOCNÍ

vb. 1. a se izbi, a se lovi, a se tampona, (rar) a se întreciocni. (S-au ~ două tramvaie.) 2. v. ciobi. 3. v. sparge. 4. a închina. (~ paharul în sănătatea lui.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia ciocnire

CIOCNÍ

vb. v. contrazice, încăiera, înfrunta, opune.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia ciocnire

ciocní

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciocnésc, imperf. 3 sg. ciocneá; conj. prez. 3 sg. și pl. ciocneáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia ciocnire

A CIOCN//Í ~ésc

tranz. 1) (obiecte) A lovi ușor, producând zgomot; a izbi ușor. ♢ ~ paharele a atinge ușor paharele, închinându-le în sănătatea sau în cinstea cuiva. 2) (obiecte fragile) A face să crape, să plesnească. 3) A face să se ciocnească. /cf. bulg. țukna, ucr. koknuti
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia ciocnire

A SE CIOCN//Í mă ~ésc

intranz. 1) (despre obiecte tari, vehicule etc.) A se lovi, venind din direcții opuse; a se tampona. 2) fig. (despre interese, idei etc.) A fi în contradicție; a se bate cap în cap; a se contrazice. 3) fig. A intra în conflict. Armatele s-au ciocnit. /cf. bulg. țukna, ucr. koknuti
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia ciocnire

ciocní (ciocnésc, ciocnít),

vb. – 1. A bate, a izbi. – 2. A bate în ușă. – 3. A închina, a lovi ușor paharele înainte de a bea. – 4. A tăbărî, a năvăli, a se repezi. – 5. A rezista, a se opune. – Mr. ciucăes, megl. ciucnes. Formație spontană, plecîndu-se de la cioc „zgomot produs de o izbitură”, care prezintă un paralelism perfect cu ciocăni. Se consideră, totuși (Cihac, II, 55; DAR; Candrea), că trebuie să provină din vreo formă sl. ca rus. čoknuti, bg. čeknuvam; ceea ce nu pare posibil, dacă se ia în considerație aceeași posibilitate expresivă, aplicată identic boc(ă)ni și poc(ă)ni. Der. ciocnaș, s.m. (miner care muncește într-o salină), cf. ciocănaș, probabil prin contaminare cu ocnaș; ciocneală s.f. (izbitură); ciocnet, s.f. (izbitură); ciocnitură, s.f. (izbitură).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia ciocnire
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar